Citește știri
0 comentarii
Cine sunt miniștri PSD din Guvernul Veștea (sursa foto colaj: Facebook) 
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Vă recomandăm să citiți și prima parte a analizei noastre, în care am vorbit despre miniștrii PNL și cei declarați independenți din Guvernul Veștea.
PSD va avea 9 portofolii, dintre care Internele, Dezvoltarea, Justiția sau Energia și Secretariatul General al Guvernului. Audierile miniștrilor au început astăzi la ora 12 și vor dura până diseară, la ora 21.
Marian Neacșu, vicepremier și ministru de Interne (PSD)
Marian Neacșu este una dintre cele mai interesante figuri ale Guvernului Veștea. Fost apropiat al lui Liviu Dragnea, cu o condamnare penală, actual reabilitat, Neacșu e considerat drept unul dintre cei mai influenți social-democrați, organizator și negociator de culise.
Este economist de profesie, cu specializări în nutriția animalelor. Și-a început cariera ca economist și șef de serviciu la IAS-uri din Slobozia. Apoi a condus firme private de morărit și panificație în Ialomița.
A făcut parte după ’90 din Partidul Agrar. Din 2001 este membru PSD (PDSR atunci), cu o scurtă perioadă în partidul Pro-România al lui Victor Ponta.
A intrat în Parlament în 2008 și a urcat rapid: lider al grupului parlamentar PSD și secretar general al partidului, mâna dreaptă a lui Dragnea pe organizare internă. În 2018 a fost printre cei care cereau demisia lui Dragnea. Puciul a eșuat, iar Neacșu a fost exclus din partid. S-a refugiat temporar la Pro România.
Revenirea a fost rapidă. În 2019 a fost numit cu susținere social-democrată vicepreședinte ANRE, autoritatea care reglementează piața de energie, fără nicio experiență anterioară în domeniu. A făcut parte și dintr-un comitet de la Eximbank, de unde lua 52.000 de euro pe an pentru participarea la câteva ședințe.
Din 2021 a fost readus în prima linie de Marcel Ciolacu. A fost secretar general al Guvernului în cabinetul Ciucă, apoi viceprim-ministru, funcție menținută în formulele guvernamentale ulterioare, inclusiv acum.
Cea mai gravă pată din CV: o condamnare definitivă în 2016, șase luni cu suspendare. Motivul a fost că și-a angajat ilegal fiica la propriul birou parlamentar, conflict de interese care i-a blocat și candidatura din 2016. Cazierul i-a fost între timp curățat juridic, fiind reabilitat. Ciolacu l-a apărat public în 2021. „Și-a angajat fata pe o perioadă de patru luni. Hai să fim serioși, asta e corupție?”.
Radu Marinescu, ministrul Justiției (PSD)
Radu Marinescu a fost ministrul Justiției în Guvernele Ciolacu și Bolojan.
Avocat din Craiova din 1995, șef de promoție la Facultatea de Drept. Vicepreședinte PSD Craiova, fost consilier local. A reprezentat-o pe Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, „ori de câte ori a fost nevoie în instanțele de judecată”, inclusiv într-un dosar de corupție clasat ulterior de DNA. L-a reprezentat și pe soțul acesteia, Claudiu Manda, achitat de ICCJ din cauza prescripției.
În ianuarie 2026, jurnalista Emilia Șercan a publicat o analiză în PressOne potrivit căreia 56,68% din teza sa de doctorat, 140 din 247 de pagini, conține text copiat din alți autori, unele segmente întinzându-se pe până la 25 de pagini consecutive, fără ghilimele sau atribuire.
Marinescu a respins acuzația: „Eu nu consider că am plagiat”. A susținut că teza a fost scrisă „în conformitate cu normele timpului”, deși plagiatul era reglementat legal ca fraudă academică încă din 2009, anul susținerii doctoratului.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății (PSD)
A fost ministru al Sănătății în guvernul Bolojan. Ca profesie e medic ATI din Timișoara. Și-a suspendat rezidențiatul pentru a urma o carieră administrativă. Are licență în medicină, masterat în chimie și un doctorat în științe medicale.
A intrat în minister în 2020 ca simplu consilier, a devenit consilierul ministrului Alexandru Rafila în 2021, apoi secretar de stat din 2023, coordonând capitolul Sănătate din PNRR. A părăsit funcția în decembrie 2024 pentru a deveni deputat de Prahova și președinte al Comisiei de Sănătate.
A fost criticat pentru întârzierile spitalelor finanțate prin PNRR. România riscă să piardă cea mai mare parte din finanțarea europeană pentru spitalele noi, nefinalizate până la termenul din iunie 2026.
Florin Barbu, ministrul Agriculturii (PSD)
Fost ministru al Agriculturii, în Guvernele Ciolacu și Bolojan. Originar din Slatina, este un produs al filialei PSD Olt, una dintre cele mai puternice organizații social-democrate din țară, controlată istoric de baronul PSD Paul Stănescu.
A fost director în Primăria Slatina, după a fost propulsat în conducerea ANIF (2014-2020), apoi în Parlament. Mandatul său e presărat cu episoade care au alimentat constant știrile.
Cea mai gravă ieșire publică: în martie 2024 a declarat că „președintele nostru, Nicolae Ceaușescu, n-a spus niciodată rău și a pus în valoare tot ce înseamnă productivitatea în România”, frază care a generat cereri imediate de demisie din opoziție. A nuanțat ulterior că se referea strict la sistemul de irigații.
Cel mai grav scandal de fond: emisiunea „România, te iubesc!” a documentat că ministerul său a modificat legislația prin APIA, transformând stuful din Delta Dunării în „pășune” pentru ca firmele care îl recoltează să acceseze subvenții europene. Firmele vizate erau controlate de Ștefan Stănescu, fiul lui Paul Stănescu. Plățile au fost blocate temporar pentru verificări.
Un alt moment în care a atras atenția presei: a fost fotografiat cu un geamantan Louis Vuitton de aproximativ 5.000 de euro în drum spre o delegație oficială. Răspunsul dat presei a devenit viral: „Nu cunosc marca, nu știu cât costă, l-am primit cadou.”
Mihai Ghigiu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD)
Conferențiar universitar la SNSPA, unde a ajuns prorector la o vârstă relativ tânără, Ghigiu și-a construit cariera pe două planuri paralele: academia și aparatul intern PSD.
Președinte al Tineretului Social Democrat, a ajuns în 2023 șef al Cancelariei premierului Ciolacu, funcția prin care treceau toate filtrele politice de la Palatul Victoria. La alegerile din 2024 a intrat în Parlament și a preluat șefia Comisiei pentru Învățământ.
Portofoliul Mediului reprezintă primul său minister plin și un salt greu de justificat profesional. Domeniul său e relațiile internaționale și politicile UE, fără nicio legătură cu ecologie, managementul deșeurilor sau păduri.
Numirea a fost citită în culisele politice drept un premiu de loialitate față de Marcel Ciolacu și o mișcare strategică a PSD pentru controlul unui minister care gestionează miliarde din fondurile europene destinate tranziției verzi.
Florin Manole, ministrul Muncii (PSD)
A fost ministrul Muncii și în guvernul Bolojan. Și, deși a fost printre miniștrii PSD care au realizat draftul Legii Salarizării, nu s-a ferit să critice proiectul când au izbucnit protestele sindicatelor.
Istoric de formație și activist pentru drepturile romilor, Manole a devenit în 2025 primul ministru de etnie romă din istoria României.
O controversă financiară îl urmărește din primul mandat. Declarația de avere arăta că împrumutase PSD 225.000 de lei pentru campania electorală, la scurtă vreme după ce intrase în Parlament. Întrebat de unde provin banii, a explicat că economisește până la 10.000 de lei lunar din indemnizație și diurne și că „este un om care strânge bani cash, nu doar în bancă”.
La începutul anului 2026, critica PSD din fotoliul de ministru. Spunea că partidul său a pierdut ,,din misiunea fondatoare a social-democrației”.
Romeo Lungu, ministrul Dezvoltării (PSD)
Este șeful organizației județene PSD Buzău. Toată cariera lui Romeo Lungu s-a desfășurat în fieful politic al lui Marcel Ciolacu, una dintre cele mai puternice filiale PSD din țară.
A condus Direcția Județeană pentru Sport și Tineret, a fost vicepreședinte al Consiliului Județean Buzău între 2016 și 2020, deputat din 2020, la al doilea mandat. Activitatea parlamentară la nivel național este, potrivit presei locale, aproape invizibilă.
Preia unul dintre cele mai puternice și mai politice portofolii din Guvern, cel care decide finanțarea autorităților locale, fiind un nume practic necunoscut publicului larg înaintea acestei nominalizări. Numirea sa e citită în culisele politice drept un premiu de loialitate față de Ciolacu și, mai ales, un instrument de control al PSD asupra banilor care merg spre primării.
Controversele îl urmăresc din perioada de vicepreședinte CJ. Presa locală de investigație a documentat că firme controlate de apropiați sau rude ale sale ar fi obținut contracte cu bani publici de la primăriile PSD din județ în perioada în care el gestiona bugete județene. Lungu a negat orice conflict de interese. Tot din acea perioadă datează și acuzațiile de direcționare politică a fondurilor pentru drumuri județene. Comunitățile cu primari PSD primeau asfalt, cele cu primari din opoziție așteptau.
Se află într-un război direct cu primarul Buzăului, Constantin Toma. Edilul îl descria pe Lungu pentru NewsEdge astfel:
„Tot jobul lui a fost să fie membru PSD. Eu acum 15-16 ani l-am prins muncitor necalificat la compania de apă, companie în care Primăria Buzău este acționar majoritar. Oameni din aceștia care nu-și fac școală la timp și cresc numai prin faptul că au lipit afișe și au zis ‘da, șefu’ sunt acum realizați în viață. O valoare națională.”
Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii (PSD)
Teolog de formație, absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din București, cu master în Doctrină și Cultură, Vulpescu e cunoscut în spațiul public în primul rând ca om al lui Ion Iliescu. I-a fost consilier la Cotroceni și i-a rămas apropiat până la sfârșitul vieții fostului președinte.
A rămas memorabil în opinia publică spunând despre Ion Iliescu că a văzut în el „un Marc Aurelius în viață și în amurgul ei”.
A mai condus Ministerul Culturii de două ori: în 2014-2015, sub Ponta și în 2017, sub Grindeanu. A fost în trecut senator și deputat PSD.
Cea mai grea pată din carieră: în 2019, Comisia de Etică a Universității București a stabilit că teza sa de doctorat conținea o cantitate considerabilă de text preluat fără indicarea sursei, inclusiv copiat de pe Wikipedia. Rectorul Mircea Dumitru a cerut Ministerului Educației retragerea titlului, ordinul a fost emis. În CV-urile ulterioare, inclusiv cel depus la Parlament în 2024, titlul de doctor a dispărut, rămânând doar licența și masterul.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei (PSD)
Originar din Bistrița-Năsăud, Ivan și-a construit cariera în umbra baronului local Radu Moldovan. A fost consilierul personal al acestuia la CJ Bistrița-Năsăud din 2012, la 22 de ani, înainte să devină cel mai tânăr deputat ales în 2020.
A fost ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în Guvernul Ciucă și ulterior ministrul Energiei în Guvernele Ciolacu și Bolojan.
Cea mai mare vulnerabilitate din CV: doctoratul obținut la Universitatea Babeș-Bolyai, coordonat de Vasile Dâncu, unul dintre greii ideologici ai PSD. Teza a fost declarată secretă pentru o perioadă. Ceea ce a generat suspiciuni privind originalitatea, pe care Ivan le-a negat.
Legătura cu Radu Moldovan l-a pus pe Ivan în lumina reflectoarelor chiar în aprilie 2026. Atunci, DNA a descins la sediul CJ Bistrița-Năsăud și la domiciliul lui Moldovan, în cadrul unui dosar vizând corupție și spălare de bani la achiziții publice de peste 103 milioane de lei pentru modernizarea unor drumuri județene. Moldovan a demisionat din fruntea filialei PSD în aceeași zi. PSD a anunțat imediat că funcția de președinte interimar a fost preluată de Bogdan Ivan.
La întrebările presei, Ivan a declarat că Moldovan „a făcut multe lucruri bune pentru Bistrița” și că „vorbim de lucruri nedovedite.”
Radu Oprea, secretarul General al Guvernului (PSD)
Senator PSD de Prahova în trei legislaturi consecutive din 2012, fost prefect de Prahova în 2009 și om de afaceri local în Ploiești înaintea politicii, Oprea și-a consolidat poziția în aparatul executiv al PSD ca negociator și purtător de cuvânt.
A condus Ministerul pentru Mediul de Afaceri în guvernul Dăncilă. Apoi, Ministerul Economiei în guvernul Ciolacu. Iar din 2024 s-a mutat în inima executivului. A fost șef al Cancelariei, apoi secretar general al Guvernului, funcție pe care o continuă acum în cabinetul Veștea.
Cea mai gravă problemă din CV. În ianuarie 2016, era trimis în judecată pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Acuzația viza operațiuni comerciale fictive și contracte false. PSD l-a menținut în prim-plan în ciuda statutului de inculpat.
Cel mai răsunător episod recent: în contextul restructurării aparatului bugetar de către premierul Bolojan, Oprea a declarat public că angajații din ministere sunt tratați ca cifre și a tras o paralelă cu Auschwitz, spunând că „oamenii au fost transformați în numere doar acolo.”
Comunitatea evreiască, PNL și USR au cerut demisia imediată, acuzându-l de bagatelizarea Holocaustului. Oprea și-a cerut scuze publice, explicând că a fost înțeles greșit.
Conform informațiilor, se dorește ca votul pentru Guvernul Veștea să aibă loc tot astăzi. Plenul reunit este convocat pentru ora 21:30. Încă este incert de unde vor veni voturile pentru învestirea noului Executiv.
O propunere pentru tine, cititorule
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.
📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.
📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!
RECOMANDĂRI NEWSEDGE 
