De la avocata cu 16 case și rectorul acuzat de plagiat la ,,pepsiglas”: cine sunt miniștrii PNL și ,,indepdendenții” din Guvernul Veștea (I)

Este posibil ca audierile miniștrilor în comisiile de specialitate din Parlament să aibă loc astăzi, 22 iunie. Înainte să vedem cum răspund întrebărilor parlamentarilor, să vedem cine sunt noii miniștri propuși.

Nu putem analiza componența Executivului, fără să vorbim și despre cel care îl conduce. Începem, așadar, cu liberalul nr.1 din Guvern: prim-ministrul desemnat.

Studiile și experiența premierului Adrian Veștea (PNL)

Liberal din 1994, Adrian Veștea a parcurs toate treptele administrației. A avut trei mandate de primar la Râșnov, două perioade la conducerea Consiliului Județean Brașov. A fost ministrul Dezvoltării în guvernul Ciolacu, între 2023 și 2024. Numele său este legat și de Aeroportul din Brașov, primul construit de la zero în perioada postcomunistă. 

Numirea sa ca premier a șocat publicul, dar și Partidul Național Liberal, care nu a fost informat oficial înainte de către președintele Nicușor Dan. 

Studiile sale au ridicat câteva semne de întrebare. A absolvit liceul în 1992. S-a înscris la facultate abia patru ani mai târziu, în 1996, perioadă în care a lucrat la Ocolul Silvic Râșnov și a făcut armata. 

A urmat Universitatea „George Barițiu” din Brașov, instituție privată, neacreditată la momentul în care a studiat acolo. Aceasta a fost fondată prin lege abia în 2002, evaluată de ARACIS cu calificativul „lipsă de încredere” în 2013 și desființată prin lege în 2017. 

Pentru că universitatea nu putea organiza examen de licență, Veștea și-a susținut licența în 2000 la Academia de Studii Economice București, la Contabilitate și informatică de gestiune. Întrebat despre acest parcurs, premierul desemnat a răspuns: „Atât timp cât pe diploma mea scrie ASE înseamnă că este recunoscută de instituțiile din România.” 

Potrivit presei locale din Brașov, universitatea era condusă la acea vreme de Neculai Pătrașcu, unchiul lui Lucian Pătrașcu. Acesta a fost secretar de stat în guvernul Dăncilă și lider al organizației municipale PSD Brașov.

Controversele din jurul lui Veștea

Conform unei investigații Snoop, în 2007, Veștea a semnat certificatul de urbanism pentru un dezvoltator imobiliar, după ce acesta i-a plătit 600.000 de euro pe un teren privat al lui. Pe scurt, persoana fizică Adrian Veștea a vândut o fâneață firmei norvegiene North Capital Baltikum pentru aproximativ 630.000 de euro. Două luni mai târziu, ca primar, a semnat el însuși certificatul de urbanism prin care terenul trecea din extravilan în intravilan. Actele necesare proiectului, un resort de lux numit Cold Mountain, au fost aprobate într-un ritm record, sub șase luni.

O altă controversă se găsește într-o investigație Public Record. Materialul arată că Veștea a deținut, timp de 11 ani, o pădure de peste un hectar în Râșnov, declarată fără numele coproprietarului, potrivit jurnaliștilor. 

Coproprietarul s-a dovedit a fi Dănuț Adrian Apostu, fost coleg de partid din PNL, a cărui firmă a construit Dino Parc Râșnov pe un teren concesionat chiar de la primăria condusă de Veștea. Întrebat despre relația cu Apostu, premierul desemnat a refuzat să răspundă, calificând întrebarea drept „prea personală”.

Un alt caz a fost cel din 2023, când Libertatea a publicat o fotografie în care Veștea apare la un eveniment public alături de Emanoil Alexa, interlop brașovean urmărit internațional de autoritățile americane pentru fraude informatice și clonare de carduri. 

Veștea a respins orice legătură. A spus că nu îl cunoaște și că la evenimente de campanie „mii de oameni vin să facă poze”, fără posibilitatea de a verifica antecedentele fiecăruia.

Alina Gorghiu, vicepremier, fără portofoliu (PNL)

Alina Gorghiu (47 de ani) e una dintre cele mai puternice figuri feminine din PNL. Avocată, membră din 2001, a fost consilier local Sector 5, deputat din 2008, apropiată a lui Klaus Iohannis. La finalul lui 2014, după ce Iohannis a câștigat prezidențialele, a devenit prima femeie președinte al PNL. A condus ulterior partidul, alături de Vasile Blaga.

Mandatul ei la șefia partidului s-a încheiat în eșec: la alegerile din 2016, PNL a obținut un scor catastrofal. Gorghiu a demisionat după.

Un moment care a ajuns viral în acea campanie a fost clipul în care Alina Gorghiu bătea la ușa unui copil și îi spunea că dacă nu îi deschide va câștiga PSD-ul va câștiga alegerile și ,,o să-ți copieze Victor (n.r. Ponta) toate temele și Liviu (n.r. Dragnea) o să-ți fure sandvișul.”

A revenit în prim-plan ca președinte interimar al Senatului în 2022-2023, apoi ministru al Justiției (2023-2024). 

Numele Alinei Gorghiu apare și în dosarul DNA al lui Mihail Vlasov, fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), condamnat ulterior pentru corupție și delapidare. Gorghiu nu a fost inculpată, ci audiată ca martor.

În 2013-2014, Vlasov a făcut lobby agresiv pentru o lege prin care Registrul Comerțului ar fi trecut de sub Ministerul Justiției sub controlul CCIR. Gorghiu, deputat PNL și arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional, aflată în subordinea CCIR, a semnat proiectul de lege susținut de Vlasov.

Audiată la ICCJ în octombrie 2016, când era președinte PNL, Gorghiu a explicat că a semnat „fără să citească în totalitate”.

Cel mai stânjenitor moment, însă, a venit odată cu publicarea stenogramelor interceptărilor. Într-una dintre ele, devenită virală în presă, Vlasov îi spunea: „Sărut mâna, păpușa lui!”, iar Gorghiu răspundea: „Da, șefu!”.

Diana Morar, vicepremier (independent)

Olivia-Diana Morar (47 de ani), avocată din Bistrița. Și-a construit cariera între avocatură și administrație. A fost evaluator de proiecte europene la Finanțe, secretar de stat la Justiție în 2020-2021. A fost deputat PNL din 2020 până în 2024.

A rupt relația cu PNL pe fondul unui conflict deschis cu Robert Sighiartău, liderul filialei Bistrița-Năsăud. Atunci, l-a acuzat pe acesta că a transformat organizația într-un „apendice” personal. 

A trecut la Forța Dreptei, condusă de Ludovic Orban, apoi s-a implicat în staff-ul de campanie al lui Nicușor Dan. 

Declarația sa de avere a atras atenția presei. A fost numită „avocata cu 16 case”. În declarația de avere, avea 12 case, 4 apartamente și două spații comerciale. Cea mai mare proprietate este o casă de 1.106 metri pătrați în Timișoara. 

Presa locală a scris că Morar este fiica lui Valeriu Bonca, fost căpitan de Securitate la Bistrița, implicat în anii ’80 în urmărirea scriitorilor Nicolae Steinhardt și Radu Săplăcan.

Alexandru Nazare, ministru de Finanțe (independent)

Alexandru Nazare (46 de ani) a fost consilier la Parlamentul European din 2005. A fost și cel mai tânăr europarlamentar român, ales în 2008. 

La București, a fost protejatul Ancăi Boagiu. Secretar de stat la Transporturi sub mandatul ei, apoi ministru al Transporturilor în 2012, în guvernul Ungureanu, mandat scurtat de moțiunea de cenzură. A trecut de la PDL la PNL după fuziune, ales senator de Prahova din 2020.

În perioada de la Transporturi, a fost audiat ca martor de DNA în dosarul Romstrade, legat de rezilierea și fraudarea contractelor pentru Autostrada Arad-Nădlac, executate de firma lui Nelu Iordache. Nu a fost inculpat.

A fost ministru de Finanțe în Guvernul Florin Cîțu. În mandatul său a gestionat deficitul post-pandemie și primele negocieri PNRR. A fost revocat brutal în iulie 2021, după o ceartă cu premierul.

În toamna lui 2024, Parlamentul l-a ales, cu susținere PNL, membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al BNR pentru un mandat de cinci ani, moment în care a renunțat formal la calitatea de membru de partid. A revenit la Finanțe în 2025, în guvernul Bolojan. 

Cristian Pistol, ministrul Transporturilor (PNL)

Cristian Pistol este actualul director al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Este considerat omul „aripii Ilfov” a PNL, apropiat de Hubert Thuma, șeful CJ Ilfov.

Inginer specializat în Construcții Căi Ferate, Drumuri și Poduri, Pistol a lucrat ani în structurile CNAIR și ca director de implementare proiecte, fiind și consilier județean PNL în Ilfov. A fost consilier de stat pe infrastructură al premierului Florin Cîțu în 2021. Apoi, a preluar conducerea CNAIR în septembrie 2021, exact când porneau marile șantiere PNRR. 

Confirmat prin concurs pentru un mandat plin de patru ani în 2023. Procedura a fost catalogată de organizațiile civice drept o formalitate cu cerințe atât de specifice încât au eliminat candidați din sectorul privat internațional, securizându-i practic poziția pe termen lung.

În mandatul său au fost semnate contractele pentru Sibiu-Pitești și Autostrada Moldovei, peste 500 de kilometri de drumuri de mare viteză deschise traficului. A introdus „certificatele negative” împotriva constructorilor întârziați. Măsura a fost contestată de firme mari europene care acuză statul de întârzieri, terenuri neexpropriate complet, descărcări arheologice și avize de mediu nefinalizate.

La capitolul eșecuri, asociațiile din infrastructură i-au imputat de-a lungul timpului două termene ratate pentru Podul de la Brăila, întârzieri majore pe Autostrada de Centură a Capitalei (A0 Nord) și pe Secțiunea 2 Sibiu-Pitești.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Apărării (PNL)

Sorin Cîmpeanu (58 de ani) e unul dintre cei mai longevivi și controversați miniștri ai Educației din România recentă. A trecut de-a lungul timpului prin mai multe partide. 

A urmat, în 2009, un program postuniversitar la Colegiul Național de Afaceri Interne din cadrul Academiei de Poliție, în 2013 un program la Colegiul Național de Informații al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, iar în 2016 programul „Securitate și bună guvernare” la Colegiul Național de Apărare, din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”.

A intrat în guvern în 2014, ministru al Educației propus de ALDE în cabinetul Ponta. A fost apoi premier interimar câteva zile în noiembrie 2015. A trecut la Pro România în 2017. Apoi, în ianuarie 2020, a trădat partidul votând guvernul liberal Orban și înscriindu-se imediat în PNL, partid din care a deținut din nou portofoliul Educației sub Cîțu și Ciucă, între 2020 și 2022.

Cea mai gravă lovitură de imagine a venit în septembrie 2022, când jurnalista Emilia Șercan a documentat că Cîmpeanu plagiase un curs universitar. A negat inițial, numind acuzațiile „analize politice”, dar presiunea publică și protestele studenților l-au forțat să demisioneze.

Înainte să fie el însuși acuzat, fusese criticat ani la rând pentru că a încercat să slăbească CNATDCU, organismul care verifică plagiatele din doctorate. Cîmpeanu voia mutarea controlului către universități, unde rectorii au influență mai mare. În 2014 inițiase o ordonanță care permitea renunțarea benevolă la titlul de doctor. A fost văzută atunci ca o tentativă de a-l proteja pe Victor Ponta, acuzat de plagiat masiv.

A rămas rector al USAMV București din 2012 până azi, suspendându-se periodic în perioadele de ministru pentru a ocoli limitările legale privind mandatele.

Marian Bârgău, ministrul Economiei (Independent)

Marian-Aurelian Bârgău, a fost membru PMP, secretar general, șef de filială Sector 2, consilier local Sector 1. 

A lucrat prin companiile municipale ale Bucureștiului: director la Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde, apoi la Administrația Străzilor, instituție cu buget uriaș. Numirea sa ca ministru al Economiei, formal „independent”, maschează în realitate cota PMP în coaliție.

Presa a documentat că, în timp ce conducea Administrația Străzilor, soția sa lucra la Compania Municipală Parking București. Coincidența a fost criticată în contextul contractelor de milioane de euro pentru marcaje și asfaltări gestionate de aceleași instituții. 

Declarația de interese îl arată acționar unic al unei firme private de consultanță în management, în paralel cu funcția publică de conducere, zonă etică gri, potrivit criticilor. 

Mandatul la Administrația Străzilor a fost și marcat de întârzieri în implementarea sistemului inteligent de management al traficului din Capitală.

Monica Anisie, ministrul Educației (PNL)

Monica Anisie a mai fost ministru al Educației în Guvernul Orban (2019-2020). Mandatul său a rămas în memoria colectivă mai ales prin gafe de comunicare. 

Profesoară de limba și literatura română, a oferit publicului câteva momente antologice. A pronunțat „pepsiglas” în loc de „plexiglas” și a făcut mai multe dezacorduri vizibile. „Aceste legi este despre viitor” sau „Părinții nu are încredere” fiind unele dintre cele mai mediatizate.

În pandemie, cu 250.000 de elevi fără acces la internet sau dispozitive, Anisie a recomandat elevilor din zonele fără electricitate să urmărească programul Teleșcoala la televizor. Presa și publicul au reacționat imediat: cum ar putea aprinde televizorul cei care nu au curent electric? Distribuția tabletelor a fost haotică, ajungând preponderent în marile orașe, acolo unde presa avea acces.

Stilul de management a generat un alt scandal: la începutul mandatului, a mers în inspecții inopinate la școli din mediul rural cu echipe de filmare după ea, intrând în clase și certând public cadre didactice în fața elevilor. La o școală din Ialomița a mustrat o învățătoare în fața copiilor și a camerelor, episod calificat de sindicate drept „umilire ilegală”, incompatibilă cu procedurile de inspecție școlară. 

Un incident mai puțin mediatizat, dar memorabil: un coleg liberal a acuzat-o public că l-a agresat fizic în Parlament. „Doamna Anisie recurge la gesturi de violență. Mi-a băgat unghia în mână pentru că am stat foarte aproape de colegii ei”, a declarat acesta.

Luca Niculescu, ministrul Afacerilor Externe (Independent)

Jurnalist timp de peste două decenii la RFI România, unde a ajuns redactor-șef și director al filialei, Niculescu a mai lucrat pentru Digi24, Money Channel și publicații franceze precum Libération. 

În 2016, Klaus Iohannis l-a numit ambasador la Paris, o numire privită cu scepticism de diplomații de carieră. Aceștia au reproșat că unul dintre cele mai vânate posturi din rețeaua diplomatică română a mers la un om din presă, fără să fi urmat treptele ierarhice ale MAE. 

Criticile s-au stins rapid: mandatul de șase ani la Paris este considerat unul dintre cele mai reușite din diplomația română modernă. Vorbitor fluent de franceză, Niculescu a consolidat relația cu administrația Macron și a coordonat Sezonul Cultural România-Franța.

Din 2022 e secretar de stat la MAE și coordonator național pentru aderarea României la OECD, cel mai important proiect de țară după NATO și UE, în care România a închis 24 din 25 de capitole de negociere. Provine dintr-o familie liberală istorică, un străbunic a fost ministru al Comerțului într-un guvern Averescu.

Profilul său tehnocrat, fără afiliere politică și fără controverse publice, i-a adus nominalizarea în lista Veștea ca garanție de credibilitate externă. Unii analiști au semnalat însă reversul: un profil atât de curat riscă să fie folosit drept „vitrină de lux” pentru a legitima un cabinet măcinat de conflicte interne și miniștri cu dosare de imagine complicate.

Eduard Mititelu, ministru delegat pentru transformare digitală (PNL)

Cel mai tânăr din echipă, născut în 1996, actual deputat din 2024, inginer de formație. A fost secretar de stat la Cercetare, Inovare și Digitalizare. Din 2017 până în 2022 și-a condus propria firmă de IT.

Este considerat un apropiat al lui Valeriu Iftime, președintele CJ Botoșani, care a pledat în mod public pentru susținerea Guvernului Veștea.

Florin Zaharia, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (Independent)

Geograf de formație, absolvent al Facultății de Geografie din București și doctorand la Școala Doctorală „Simion Mehedinți”, Zaharia și-a construit cariera exclusiv în administrația publică centrală, trecând prin cabinete ministeriale de la Transporturi, Fonduri Europene, Muncă, Cercetare și Finanțe. 

A condus Direcția Generală Programare și Coordonare Sistem din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a gestionat dosare PNRR în relația cu Comisia Europeană. Din iulie 2025 este secretar de stat la Ministerul Finanțelor, cu atribuții pe fonduri europene, bugete de investiții și relația cu autoritățile locale.

Nominalizarea sa a venit în circumstanțe tensionate: Veștea i-a anunțat public candidatura chiar în timp ce Congresul PNL era în desfășurare și vota conducerea partidului care îi ceruse retragerea mandatului. 

Aceasta a fost prima jumătate a Cabinetului Veștea, cu bune și cu rele. Revenim și cu partea a doua a Guvernului: miniștrii PSD. De la oameni cu condamnare penală, la nostalgici comuniști sau susținători ai lui Iliescu.

Pentru a rămâne la curent, avem mai jos o propunere pentru dumneavoastră:

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!