Ce legătură are menopauza precoce cu îmbătrânirea creierului. Studiu pe 2.603 de femei

Vârsta menopauzei și sănătatea creierului ar putea fi legate pe termen lung, potrivit cercetării din două studii americane de îmbătrânire.

Conform MedicalXpress, cele 2.603 participante aveau, în medie, 78,3 ani la momentul înscrierii. Ele au fost urmărite timp de până la 18 ani și au trecut anual prin evaluări cognitive și clinice. Cercetătorii au analizat separat menopauza naturală și cea apărută în urma unei intervenții chirurgicale. Dintre participante, 774 au făcut în mod repetat investigații RMN de înaltă rezoluție. Pentru 1.287 de femei au fost disponibile și date neuropatologice obținute după deces. 

Menopauza precoce, asociată cu un declin mai rapid al memoriei

Rezultatele au arătat că o vârstă mai mică la menopauză a fost asociată cu un declin mai rapid al funcției cognitive generale. Asocierea a fost observată în special în cazul memoriei episodice, adică abilitatea de a-și aminti evenimente și experiențe personale. 

A fost observată și o asociere cu vârsta la care femeile au fost diagnosticate cu boala Alzheimer. Calculele cercetătorilor arată că o menopauză produsă cu zece ani mai devreme a corespuns, la vârsta medie de diagnostic din cohortă, cu aproximativ 1,8 ani mai puțini fără un diagnostic de Alzheimer. Autorii descriu însă această relație ca pe o asociere statistică. 

În cazul riscului efectiv de a avea un diagnostic de Alzheimer până la ultima evaluare, asocierea pentru întregul grup nu a atins pragul de semnificație statistică. Relația cu momentul apariției bolii a fost însă semnificativă în analiza întregii cohorte. 

Ce au arătat imaginile RMN

Una dintre cele mai puternice asocieri a apărut în cazul femeilor care au trecut prin menopauză naturală. Cele care au intrat la menopauză cu cinci ani mai devreme au acumulat, pe parcursul unui deceniu, aproximativ 15% mai multe hiperintensități ale substanței albe, în comparație cu femei similare care au ajuns mai târziu la menopauză. 

Hiperintensitățile substanței albe sunt zone care apar mai luminoase la anumite investigații RMN și sunt considerate markeri ai modificărilor produse în țesutul cerebral. În studiu, acumularea lor mai rapidă a fost asociată cu menopauza naturală instalată mai devreme. 

În schimb, legătura dintre vârsta menopauzei și pierderea volumului total al creierului a fost modestă. Autorii nu au găsit nici o asociere semnificativă între vârsta menopauzei și povara neuropatologică globală specifică bolii Alzheimer observată la autopsie. 

Studiul nu demonstrează că menopauza provoacă Alzheimer

Autorii atrag atenția asupra mai multor limite ale cercetării. Vârsta la care a apărut menopauza a fost declarată retrospectiv de participante, ceea ce poate introduce erori de memorie. 

De asemenea, cercetătorii nu au avut în mod sistematic informații despre sarcini, alăptare sau utilizarea contraceptivelor orale. În cazul menopauzei chirurgicale, baza de date nu permitea diferențierea exactă între tipurile de intervenții. 

Eșantionul are și particularități care limitează generalizarea rezultatelor. Peste 92% dintre participante erau femei albe, iar o parte proveneau din Religious Orders Study, care include membre ale ordinelor religioase catolice. 

Cercetarea arată astfel o asociere între momentul menopauzei și evoluția sănătății neurologice la vârste înaintate. Nu stabilește că menopauza instalată mai devreme este cauza directă a declinului cognitiv sau a bolii Alzheimer. Autorii consideră însă că vârsta menopauzei ar putea deveni un indicator util pentru identificarea, încă de la mijlocul vieții, a femeilor care ar putea avea nevoie de o monitorizare mai atentă a riscului neurologic.