Legea pentru hidrocentrale în arii protejate, promulgată de Nicușor Dan. Care sunt proiectele vizate

Proiectele hidroenergetice începute cu ani în urmă pot primi acum o cale de finalizare, chiar dacă unele dintre lucrările lor se află în interiorul unor arii naturale protejate. Președintele Nicușor Dan a promulgat miercuri legea care permite modificarea limitelor acestor zone pentru investițiile aprobate de Guvern sau prin decret înainte de 29 iunie 2007.

Concret, beneficiarul unei amenajări hidroenergetice poate solicita modificarea limitelor unei arii naturale protejate. Autoritatea centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor va trebui să dispună schimbarea în cel mult 60 de zile de la primirea solicitării.

Condiția principală este legată de momentul în care au fost aprobate investițiile. Pentru suprafețele respective trebuiau să existe, la 29 iunie 2007, aprobări pentru obiective hidroenergetice care erau deja în execuție sau ale căror lucrări fuseseră începute înainte de această dată. Ulterior, noua delimitare trebuie făcută astfel încât hidrocentrala și infrastructura aferentă să nu mai fie inclusă în aria protejată. În această categorie intră drumurile de acces, stațiile și rețelele de transport și distribuție necesare proiectului.

Separat, legea impune păstrarea unei distanțe minime între investiție și noua limită a ariei naturale. Zona-tampon trebuie să aibă cel puțin 100 de metri.

Șapte proiecte sunt deja indicate ca fiind vizate

Printre investițiile care ar putea beneficia de noul cadru se află Livezeni-Bumbești, Răstolița, Cornetu-Avrig, Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cerna-Belareca.

Lista a fost prezentată pe 26 august de fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, după ce Camera Deputaților a adoptat proiectul legislativ în calitate de for decizional. Potrivit lui Ivan, proiectele ar putea contribui la alimentarea cu energie a aproximativ 200.000 de locuințe. Totodată, acestea ar reduce necesarul de importuri de energie al României.

Unele dintre investiții au ajuns, potrivit fostului ministru, la un grad de realizare de până la 98%. Finalizarea lor a fost însă împiedicată, între altele, de regulile aplicabile în zonele protejate.

Ce investiții rămân în afara prevederilor

Noua lege nu deschide însă procedura pentru orice proiect energetic aflat într-o zonă protejată. Excluderea de la regulile introduse prin actul normativ vizează proiectele al căror scop unic este apărarea și securitatea națională sau intervenția în situații de urgență.

În aceeași categorie intră investițiile desemnate prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării ca având legătură cu aceste obiective, scrie Digi24.

O altă situație prevăzută separat privește capacitățile de producere sau transport al energiei electrice care există deja în ariile protejate. Pentru acestea, lucrările de mentenanță, retehnologizare și modernizare sunt exceptate în condițiile stabilite de lege.

Președintele a cerut reexaminarea legii înainte de promulgare

Parcursul actului normativ nu a fost însă unul lipsit de controverse. În august, Nicușor Dan a trimis legea înapoi Parlamentului și a cerut reexaminarea ei. La acel moment, șeful statului a atras atenția că modificarea limitelor ariilor naturale protejate și ale siturilor Natura 2000 putea fi făcută fără o evaluare adecvată a efectelor asupra mediului.

Printre problemele semnalate s-a aflat și lipsa unor condiții pe care președintele le considera necesare pentru astfel de intervenții. Forma contestată nu impunea justificarea inexistenței unor alternative, demonstrarea unor motive imperative de interes public major și adoptarea unor măsuri compensatorii.

Nicușor Dan a invocat în acest context normele europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. În opinia sa, derogările privind ariile protejate și siturile Natura 2000 trebuiau să respecte aceste cerințe.

Parlamentul a respins obiecțiile președintelui

Parlamentul a decis ulterior să păstreze legea în forma transmisă inițial. Comisiile reunite au respins obiecțiile formulate de președinte, iar Senatul a aprobat raportul fără amendamente, în sesiunea extraordinară din 24 august.

O critică separată a lui Nicușor Dan a vizat excepțiile de la evaluarea impactului asupra mediului. Președintele a considerat prea largă derogarea pentru proiectele desemnate de CSAT și pentru lucrările efectuate asupra unor capacități energetice existente în ariile protejate. În plus, șeful statului a contestat atribuirea unei competențe noi CSAT printr-o lege ordinară. Argumentul său a fost că modificarea atribuțiilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării poate fi făcută numai prin lege organică.

Aceste obiecții nu au împiedicat însă intrarea în vigoare a noilor prevederi. După ce Parlamentul a respins cererea de reexaminare, Nicușor Dan a semnat miercuri decretul de promulgare.