Cât de des verifică românii ce citesc pe internet? România rămâne aproape de coada clasamentului european

Românii folosesc internetul pentru știri, videoclipuri și numeroase alte activități, însă verificarea informațiilor întâlnite online nu este la fel de răspândită. Datele europene arată că doar 18,2% dintre utilizatorii de internet din România au declarat că au încercat să verifice din alte surse dacă informațiile sau conținutul găsit online sunt adevărate.

Procentul este mult sub media Uniunii Europene, care ajunge la 29,2%. România se află astfel printre statele cu cele mai mici valori din UE, fiind depășită în clasamentul negativ doar de Grecia și Lituania.

România, la aproape 11 puncte sub media UE

Datele se referă la persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani care au utilizat internetul în cele trei luni anterioare sondajului. Aceștia au declarat că au încercat să verifice veridicitatea unor informații sau a unui conținut întâlnit online.

În România, proporția este de 18,2%, în timp ce media europeană ajunge la 29,2%. Diferența este de aproape 11 puncte procentuale. Situația este și mai clară dacă privim extremele clasamentului. Irlanda are cea mai mare proporție, cu 63,6%, urmată de Olanda, cu 53,1%, și Luxemburg, cu 45,2%.

La celălalt capăt se află Grecia, cu 9,8%, Lituania, cu 14,9%, și România, cu 18,2%. Prin urmare, țara noastră ocupă antepenultimul loc în Uniunea Europeană.

Internetul este folosit mai ales pentru informație și divertisment

Diferențele dintre România și celelalte state membre apar și în modul în care oamenii folosesc internetul. Datele Eurostat pentru 2024 arată că, la nivelul Uniunii Europene, 79% dintre utilizatorii de internet urmăreau programe TV sau conținut video online. Citirea știrilor de pe site-uri, ziare și reviste online era menționată de 70% dintre utilizatori.

Alte activități importante au fost ascultarea sau descărcarea de muzică, cu 65%, și jocurile sau descărcarea de jocuri, cu 34%. Aceste date arată cât de mult a devenit internetul parte din consumul cotidian de informație și divertisment.

În România, însă, utilizarea internetului pentru unele dintre aceste activități este considerabil mai redusă. Doar 44% dintre utilizatori au declarat că urmăresc programe TV sau conținut video online. La citirea știrilor online, proporția ajunge la 50%, scrie Gândul.

România este astfel pe ultimul loc din UE la utilizarea internetului pentru programe TV și conținut video, în timp ce la citirea știrilor online se află tot printre statele cu cele mai mici procente.

Știrile online ajung la jumătate dintre utilizatorii români

Consumul de informații prin internet are totuși o pondere importantă în România. Jumătate dintre utilizatorii de internet au declarat că citesc știri, ziare sau reviste online. Diferența față de alte state europene este însă mare. În Cehia, procentul ajunge la 91%, în Finlanda la 90%, iar în Cipru la 89%. România are un nivel de 50%, fiind urmată în partea de jos a clasamentului de Franța, cu 56%, și Italia, cu 62%.

Această diferență devine relevantă atunci când este pusă alături de datele privind verificarea informațiilor. Românii nu doar că folosesc internetul într-o proporție mai redusă pentru anumite activități informaționale, dar și verifică mai rar conținutul pe care îl consideră îndoielnic.

Competențele digitale explică o parte din diferență

Un alt indicator arată o diferență și mai mare între România și restul Uniunii Europene. În 2025, doar 31,84% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani din România aveau cel puțin competențe digitale de bază. Media UE era de 60,4%. România rămâne astfel mult sub nivelul european, chiar dacă procentul național a crescut față de anii anteriori.

Datele Comisiei Europene indică un deficit important de competențe digitale de bază în România. Diferența nu ține doar de accesul la internet, ci și de capacitatea oamenilor de a utiliza instrumentele digitale și de a evalua informațiile pe care le întâlnesc.

Accesul la informație nu înseamnă automat și verificarea ei

Cifrele conturează o situație în care accesul la internet este larg răspândit, dar utilizarea acestuia nu este întotdeauna însoțită de aceleași niveluri de competență digitală.

Verificarea unei informații presupune identificarea unor surse alternative, compararea informațiilor și evaluarea credibilității conținutului. Pentru utilizatorii care nu au suficiente competențe digitale, diferența dintre o informație credibilă și una falsă poate fi mai dificil de observat.

Problema devine cu atât mai importantă într-un spațiu online în care știrile, postările de pe rețelele sociale, videoclipurile și conținutul generat automat apar în același flux informațional.

România are nevoie de utilizatori mai bine pregătiți

Datele Eurostat și ale Comisiei Europene indică aceeași direcție din mai multe unghiuri. România este în partea de jos a clasamentului european atât în ceea ce privește verificarea informațiilor online, cât și nivelul competențelor digitale.

Totuși, cifrele nu înseamnă că românii nu folosesc internetul pentru informare. Jumătate dintre utilizatori declară că citesc știri online, iar internetul este folosit zilnic pentru comunicare, divertisment și accesarea diferitelor servicii.

Diferența importantă este modul în care informația este consumată și evaluată. Într-un mediu digital în care volumul de conținut crește permanent, capacitatea de a verifica o afirmație și de a identifica o sursă credibilă devine la fel de importantă ca accesul la internet.