UE nu se grăbește să ceară divizarea Google. De ce Teresa Ribera așteaptă motivarea unui judecător american

Comisia Europeană analizează în continuare ce măsuri va impune Google în dosarul privind tehnologiile pentru publicitate online. Teresa Ribera a declarat pentru POLITICO că UE ar trebui să încerce să păstreze o anumită coerență cu deciziile luate de autoritățile din alte state. 

Declarația marchează o schimbare de ton față de poziția exprimată de Comisie în urmă cu un an. Atunci, Bruxelles-ul considera că problemele structurale din afacerea de publicitate a Google ar putea necesita inclusiv o separare a unor servicii. 

Un judecător american a refuzat divizarea afacerii Google

Contextul imediat vine din Statele Unite. Pe 2 septembrie, judecătoarea federală Leonie Brinkema a respins solicitarea Departamentului american al Justiției de a obliga Google să vândă AdX, platforma prin care sunt tranzacționate spații publicitare online. 

Instanța stabilise anterior că Google a monopolizat ilegal anumite piețe din sectorul tehnologiilor publicitare. Totuși, judecătoarea a ales măsuri privind comportamentul companiei în locul unei separări structurale. Printre acestea se numără accesul rivalilor la licitațiile în timp real. 

Motivarea completă a hotărârii nu era încă publică în momentul declarațiilor Teresei Ribera. Documentul se afla sub sigiliu. Oficialul european a spus că este „respectuos curioasă” să vadă argumentele folosite de judecătorul american. 

Ribera a precizat însă că decizia europeană va fi luată pe baza propriilor evaluări și a legislației UE. Potrivit acesteia, o hotărâre privind măsurile din dosarul Google ar urma să vină în următoarele luni. 

Google a primit în UE o amendă de 2,95 miliarde de euro

Dosarul european are în centru serviciile de tehnologie pentru publicitate online ale Google. În septembrie 2025, Comisia Europeană a amendat compania cu 2,95 miliarde de euro pentru abuz de poziție dominantă. 

Comisia a concluzionat că Google și-a favorizat propriile servicii adtech în detrimentul furnizorilor concurenți, al advertiserilor și al publisherilor. Bruxelles-ul a constatat că Google deține poziții dominante pe piața serverelor publicitare pentru editori, prin DFP, și pe piața instrumentelor de cumpărare programatică a reclamelor, prin Google Ads și DV360. 

Investigația Comisiei a vizat și AdX. Potrivit instituției, Google și-ar fi favorizat propria bursă de publicitate în licitațiile gestionate prin DFP. Comisia a susținut inclusiv că AdX primea în avans informații despre oferta rivală pe care trebuia să o depășească. 

În decizia din 2025, Comisia a cerut Google să înceteze aceste practici și să propună măsuri pentru eliminarea conflictelor de interese din lanțul său adtech. Google a venit ulterior cu o propunere bazată pe schimbări de comportament, fără separarea unor active, potrivit POLITICO. 

Bruxelles-ul analizează acum ce soluție va impune

Cazul american pune Comisia Europeană în fața unei decizii similare. În ambele jurisdicții, autoritățile au constatat probleme de concurență în activitatea de publicitate online a Google, însă instanța americană a refuzat soluția radicală cerută de Departamentul Justiției. 

Comisia considerase anterior că structura integrată a afacerii adtech a Google creează riscul repetării încălcărilor. În decizia oficială, instituția arată că prezența Google pe mai multe niveluri ale lanțului publicitar i-a permis companiei să își favorizeze propriile servicii. 

Deocamdată, Bruxelles-ul nu a anunțat că renunță la posibilitatea unei separări structurale. Teresa Ribera a transmis că vrea să analizeze inclusiv argumentele instanței americane înaintea deciziei europene. Comisia estimează că va stabili măsurile în următoarele luni.