Riscul de cancer la sân crește odată cu vârsta. Ce factori nu poți controla

Cancerul de sân rămâne una dintre cele mai frecvente forme de cancer în rândul femeilor, iar OMS a publicat recent o listă detaliată a factorilor care cresc riscul de cancer la sân, potrivit unui articol Mirror, preluat de Mediafax. Organizația subliniază că simplul fapt de a fi femeie reprezintă cel mai important factor de risc, dar oferă și explicații detaliate despre mecanismul bolii, factorii de risc și simptomele care merită atenție medicală imediată.

Ce este, exact, cancerul de sân

Cancerul de sân este, potrivit OMS, o boală în care celulele anormale din sân cresc necontrolat și formează tumori. Dacă rămân netratate, aceste tumori se pot răspândi în tot organismul și pot deveni fatale. „Celulele canceroase de sân își au originea în canalele galactofore și/sau în lobulii producători de lapte ai sânului”, explică organizația.

Cea mai timpurie formă a bolii, numită in situ, nu pune viața în pericol și poate fi detectată incipient. Problemele apar atunci când celulele canceroase se răspândesc în țesutul mamar din apropiere. Este un proces numit invazie, moment în care se formează tumori care provoacă noduli sau îngroșări vizibile ori palpabile.

Cancerele invazive se pot extinde ulterior la ganglionii limfatici din apropiere sau la alte părți ale corpului. Este un proces numit metastază, care poate deveni amenințător pentru viață. Cu timpul, celulele canceroase se pot răspândi la alte organe, inclusiv plămâni, ficat, creier și oase. Se generează simptome noi, precum dureri osoase sau dureri de cap.

Cine are cel mai mare risc de cancer la sân

Potrivit OMS, a fi femeie reprezintă cel mai important factor de risc de cancer la sân. Aproximativ 99% dintre cazurile de cancer de sân apar la femei, în timp ce doar 0,5-1% dintre cazuri sunt înregistrate la bărbați. E o diferență covârșitoare, care confirmă profilul predominant feminin al acestei boli.

Experții subliniază, totuși, că anumiți factori suplimentari cresc și mai mult riscul. Aceștia sunt înaintarea în vârstă, obezitatea, consumul nociv de alcool, antecedentele familiale de cancer la sân. Istoricul de expunere la radiații, istoricul reproductiv (precum vârsta la care au început menstruațiile sau vârsta la prima sarcină), consumul de tutun și terapia hormonală administrată după menopauză se adaugă.

Un aspect esențial, semnalat direct de OMS, arată însă complexitatea reală a bolii. Aproximativ 80% dintre cazurile de cancer de sân apar la femei care nu prezintă niciun factor de risc modificabil, în afară de faptul că sunt femei și au peste 40 de ani. Practic, majoritatea covârșitoare a cazurilor nu poate fi prevenită doar prin schimbarea stilului de viață.

Antecedentele familiale și mutațiile genetice

Antecedentele familiale rămân un factor important, dar nu determinant, în evaluarea riscului de cancer la sân. „Antecedentele familiale de cancer la sân cresc riscul de cancer la sân, dar majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer la sân nu au antecedente familiale cunoscute ale bolii”, transmite OMS, citat de Mirror. Totodată, organizația avertizează că absența unui istoric familial cunoscut nu înseamnă, automat, că o femeie prezintă un risc scăzut de îmbolnăvire.

Anumite mutații genetice moștenite, cu penetranță ridicată, cresc considerabil riscul de cancer la sân. Cele mai cunoscute sunt mutațiile genelor BRCA1, BRCA2 și PALB-2. Femeile la care sunt descoperite astfel de mutații, sau care prezintă un risc genetic ridicat, pot lua în considerare strategii specifice de reducere a riscului. Printre acestea sunt chimioprevenția sau îndepărtarea chirurgicală preventivă a ambilor sâni, potrivit recomandărilor OMS.

Simptomele pe care nu trebuie să le ignori

Cancerul de sân poate prezenta o combinație de simptome, în special în stadiile mai avansate ale bolii. Printre semnele de urmărit se numără câteva importante:

apariția unei umflături sau a unei îngroșări la nivelul sânului, adesea fără durere;

modificarea dimensiunii, formei sau aspectului sânului;

înroșirea pielii, apariția unor gropițe sau alte modificări cutanate; schimbarea aspectului mamelonului sau al pielii din jurul acestuia (areola);

scurgeri anormale sau sângerânde din mamelon.

OMS recomandă ferm ca orice nodul neobișnuit descoperit la sân să fie evaluat de un medic, chiar dacă nu provoacă durere. Majoritatea nodulilor nu sunt canceroși. Însă în cazurile în care sunt, tratamentul are, de regulă, șanse mult mai mari de succes atunci când boala este descoperită timpuriu. Astfel se prinde momentul înainte de răspândirea la ganglionii limfatici din apropiere. Cea mai frecventă cale inițială de răspândire rămâne spre ganglionii limfatici de sub braț. Cu toate acestea, extinderea se poate produce și fără apariția unor noduli palpabili în acea zonă.