De la „testosteron scăzut” la alegeri pentru Senat: cum a ajuns masculinitatea o armă politică în America

Cum a intrat masculinitatea în centrul campaniilor electorale

Unul dintre exemplele recente este cazul lui James Talarico, candidat democrat la Senatul SUA din Texas. În campania electorală, adversarii săi republicani au încercat să îl prezinte drept opusul modelului tradițional de masculinitate. S-au folosit etichete precum „testosteron scăzut”, „vegan”, „transgender” sau „copil mare”.

Helen Lewis observă că atacurile au urmărit construirea unei imagini politice foarte clare.

„În esență, încearcă să demonstreze că James Talarico este, după alegere: femeie în secret, transgender, homosexual, cu testosteron scăzut, pedofil, manipulator de copii sau un copil mare”, explică Helen Lewis.

În loc să ignore aceste atacuri, echipa lui Talarico a răspuns prin imagini care încearcă să proiecteze o imagine tradițional masculină. Inclusiv fotografii în care candidatul apare consumând cantități mari de carne.

Masculinismul, noua ideologie care influențează politica americană

Potrivit lui Helen Lewis, în spatele acestor atacuri se află ceea ce ea numește „masculinism”.

„Mișcarea masculinistă urmărește să combată progresele feminismului și să reafirme primatul bărbaților”, afirmă jurnalista The Atlantic.

În această perspectivă, feminismul nu este văzut doar ca o mișcare pentru egalitate, ci ca o forță care ar fi diminuat statutul social și politic al bărbaților.

Lewis remarcă un paradox. Deși diferitele grupări conservatoare americane sunt adesea divizate în privința altor teme, critica la adresa feminismului reprezintă unul dintre puținele elemente care le unesc.

De ce a devenit „testosteronul” o temă politică

Unul dintre conceptele centrale ale discursului masculinist este ideea unei „crize a masculinității”.

În ultimii ani, expresii precum „low-T” („testosteron scăzut”) au depășit zona medicală și au intrat în vocabularul politic.

Helen Lewis explică faptul că numeroși influenceri din așa-numita „manosphere” promovează teoria conform căreia societatea occidentală produce bărbați tot mai puțin masculini.

În această viziune, diferențele biologice sunt folosite pentru a argumenta că bărbații ar fi mai potriviți pentru conducere și pentru exercitarea puterii politice.

„Democrația liberală este considerată feminină pentru că pune accent pe egalitate și protejarea drepturilor individuale, nu pe dominația celor puternici”, explică Lewis.

Empatia, o nouă țintă în războiul cultural

Un alt aspect surprinzător evidențiat în analiza The Atlantic este transformarea empatiei într-o țintă ideologică.

„Pe întregul internet masculinist circulă ideea că empatia este o plagă modernă”, afirmă Helen Lewis.

Potrivit acestei perspective, societatea ar fi devenit prea preocupată de protejarea grupurilor considerate vulnerabile, în detrimentul autorității și disciplinei.

Lewis explică faptul că această idee apare frecvent în discursurile unor influenceri conservatori. Aceștia susțin că empatia excesivă slăbește capacitatea societății de a răspunde unor probleme precum criminalitatea sau imigrația ilegală.

Religia și redefinirea modelului masculin

Dezbaterea depășește politica și ajunge în zona religiei.

Helen Lewis observă că o parte a creștinismului conservator american promovează un model de masculinitate puternic și autoritar, diferit de imaginea tradițională a lui Iisus asociată cu blândețea și compasiunea.

În acest context, James Talarico, membru al unei biserici progresiste din Austin, devine o țintă nu doar pentru convingerile sale politice, ci și pentru modul în care își exprimă credința.

Potrivit criticilor săi, nu doar politica sa este prea progresistă, ci și interpretarea creștinismului pe care o promovează.

Scăderea natalității și teama de schimbare socială

Helen Lewis identifică două obsesii majore ale curentului masculinist contemporan: nivelul testosteronului și declinul natalității.

Cele două teme sunt legate frecvent de alte subiecte sensibile precum imigrația, identitatea culturală și schimbările demografice.

În această interpretare, feminismul este considerat responsabil pentru faptul că tot mai multe femei aleg educația, cariera și amânarea maternității.

„Feminismul este prezentat ca o forță care distruge lumea”, explică Lewis, rezumând argumentele promovate de adepții acestei ideologii.

Dilema democraților și cazul Graham Platner

Discuția dintre Hanna Rosin și Helen Lewis analizează și cazul lui Graham Platner, candidatul democrat din Maine, devenit esențial pentru șansele partidului de a recâștiga controlul Senatului.

Mai multe foste partenere l-au descris în presă drept o persoană cu comportament „toxic”, iar unele au relatat episoade de intimidare și relații dificile. Platner a contestat acuzațiile.

Pentru Helen Lewis, situația ridică o întrebare incomodă: pot astfel de acuzații să devină, paradoxal, un avantaj electoral într-un climat politic dominat de cultul masculinității?

„Există oameni care gândesc: cine nu are câteva schelete în dulap? Și există alții care cred că sistemul încearcă să îl distrugă”, spune jurnalista.

Ce înseamnă masculinitatea pozitivă?

În finalul discuției, Helen Lewis propune o alternativă la modelul bazat pe dominație.

Ea identifică două tipuri principale de masculinitate: modelul dominatorului și modelul protectorului. În opinia sa, cea de-a doua variantă oferă o direcție mai constructivă.

„Ideea de a fi puternic înseamnă că ai o datorie și o responsabilitate de a-i proteja pe cei care nu sunt puternici, nu să îi domini și să îi intimidezi”, afirmă Lewis.

Jurnalista consideră că adevărata masculinitate presupune combinarea forței cu disciplina, responsabilitatea și capacitatea de a folosi această forță în beneficiul comunității.

O dezbatere care depășește politica

Analiza publicată de The Atlantic arată că dezbaterea despre masculinitate nu mai este doar o discuție culturală sau academică. Ea influențează campanii electorale, strategii de comunicare și chiar modul în care partidele încearcă să se conecteze cu alegătorii.

În Statele Unite, disputa privind definiția masculinității pare să fi devenit una dintre cele mai importante confruntări ideologice ale momentului, cu efecte care depășesc cu mult granițele politicii de partid.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!