Mâncăm „made in Romania” sau de import? Pentru ce optează românii și cât de mult influențează politica de raft alegerea

Politica de raft și produsele românești

Producătorii autohtoni se plâng de ani de zile că nu au acces la rafturile lanțurilor comerciale. Sau dacă au, întotdeauna produsele lor trebuie căutate. Pentru că primele pe care le vezi sunt, invariabil, cele de import.

Această situație are, în pincipal, două motive. Primul ține de faptul că, odată cu preluarea distribuției de către marile lanțuri comericale venite din afară, acestea au adus mărcile din țara de oricine.

În al doilea rând, în multe cazuri a intervenit și practica taxei de raft. Cu alte  cuvinte, producătorul trebuie să plătească dacă vrea să-și vadă brandul  la nivelul ochilor cumpărătorului.

De-a lungul timpului fermierii și reprzentanții industriei alimentare autohtone au reclamat aceste practici ca fiind neloiale. Și au cerut  reglementarea situației. Supermarketurile s-au apărat invocând faptul că exploatațiile agricole și marea majoritate a fabricanților nu sunt în măsură să asigure cantitățile și ritmicitatea necesare aprovizionării.

Legea „51%”

De fapt este vorba de Legea 150 din 12 iulie 2016. Aceasta obliga supermarketurile să vândă produse agroalimentare românești.  Ce prevedea actul normativ?

Categoriile de produse avute în vedere erau carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie. Legea definea produsul românesc ca fiind cel provenit din lanţul alimentar scurt. Adică vine de la o distanţă mică faţă de magazin, trece prin mai puţine mâini în traseul parcurs de la fabrică până la consumator.

În baza acestei norme comerciantul avea obligaţia să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft.

Marii retaileri s-au opus din debut acestei legi, susținând că îi avantajează pe producătorii necompetitivi. Și că nu este favorabilă consumatorilor, cărora li se restrânge libertatea de a alege.

În 2020 Comisia Europeană a declanșat  procedura de infrigement în privința acestei măsuri, susținând că se bătea cap în cap cu legislația UE privind libera circulație a bunurilor, favorizând produsele românești.

Odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19, marile reţele comerciale, au suținut că le era greu să găsească marfă local. Astfel că legea a fost scoasă.  

Deși s-a mai încercat o actualizare a acesteia în 2022, inițiativa un s-a mai materializat în act normativ.

Ce se întâmplă azi în lanțurile comerciale

În februarie anul trecut unul dintre candidații la peședenția țării chema la un boicot național al supermarketurilor. Motivele acestuia ar fi fost faptul că acestea nu-și declarau profiturile reale realizate și că nu aveau produse românești pe raft. Sigur că vorbim de o mișcare de imagine în acest caz, dar care este realitatea?

Marii retaileri susțin că  în oferta de la raft produse româneşti sau de la furnizori români în proporţie de 50-80 sau chiar 90%. Între 500 și 1500 dintre furnizorii acestora ar fi români. Mai mult, o bună parte din produsele sub marcă proprie ar proveni tot de la furnizorii români. Cât despre fructe și legume, 90 până la 100% ar fi de proveniență autohtonă.

Problema este că statistica un fase diferența între produse fabricate în România sau vândute de companii înregistrate în România.

Ministrul Agriculturii afirmă că 70% din produsele procesate din retail sunt românești. Dar admite că sunt dificultăți pentru micii producători în a pătrunde pe piață.

Cât de mult vor cumpărătorii produse românești

Potrivit studiului „Preferința pentru Produse Românești“, realizat de MKOR Consulting în luna octombrie 2018, mai mult de 9 din 10 consumatori își fac cumpărăturile din marile lanțuri de supermarketuri.

Același studiu arată faptul că 96% dintre consumatori adaugă în coșul de cumpărături produse alimentare, de curățenie și de îngrijire personală, românești. Astfel, la finalul unei luni obișnuite, românii ajung să cumpere, în proporție de 81%, produse alimentare fabricate în țară. Mai mult decât atât, când se află în fața raftului, jumătate dintre români aleg frecvent produsele românești, în locul celor din import. Iar circa un sfert caută în mod special magazinele care includ în oferta lor produse «Made in Romania».

Pe de altă parte, cei care aleg produsele de import consideră că acestea au prețuri mai bune (49% dintre cei care aleg produsele din import) și sunt de o calitate superioară comparativ cu cele «Made in Romania» (33%), se mai menționează în studiul citat de artaalba.ro.

De la statistică, la firul ierbii

Am lansat întrebarea „produse agro alimentare românești sau străine?” într-un grup relativ omogen. Media de vărstă 30 – 45 de ani, venit mediu sau mai sus, marea majoritate familiști.

Criteriul principal de alegere rămâne cel despre care am mai vorbit și cu altă ocazie, raportul calitate – preț. Cu alte cuvinte eventualul patriotism local se aplică doar dacă ceilalți parametri sunt îndepliniți. Dragoș spune că preferă, totuși, ca produsele alimentare să fie din Uniunea Europeană.

Un alt factor este cel al experienței antrioare. Cu alte cuvinte am gustat și mi-a plăcut. Sau nu mi-a plăcut. De exemplu, Liviu ne-a mărturisit : ” Eu nu iau roșii românești sau turcești. Le caut pe cele din Spania sau Italia. În general sunt mai gustoase.”

În plus, există și o doză de neîncredere, în ciuda reglementărilor în domeniu. Cătălin: „Daca te duci la supermarket, nu poti sa controlezi real de unde sunt (produsele – n.r.). Și nu are sens să te stresezi cu asta.” Mirecea : „Și in piață în general tot turcești găsești, dar n-au etichetă.”

Ce este de făcut

Revenind la studiul menționat mai devreme, 3 din 4 cumpărători ar fi dispuși să plătească în plus pentru un produs românesc, dar aceste sunt insuficient promovate.

Deci o promovare mai incisivă, poisibilă în era rețelelor sociale, ar putea fi una dintre soluții.

Un alt aspect de luat în seamă este cel al exportului masiv de materie primă ieftină și achiziționare de produse finite scumpe. Cum este cazul  exporturilor masive de grău și importurilor de aluat congelat. O reorientare a producției românești către prelucrare pe plan local ar putea oferi o varietate mai mare și mai de calitate de produse real românești. Ne propunem să abordăm pe larg acest subiect în viitor.