Litoralul românesc pierde turiști în fața Bulgariei. De ce problemele vechi continuă să țină în loc stațiunile

Vacanța la Marea Neagră nu duce lipsă de turiști. În perioada de vârf, stațiunile românești continuă să aibă un grad ridicat de ocupare. Dincolo de aglomerația din sezon, însă, se vede o problemă care nu se rezolvă de la un an la altul: litoralul nu a fost dezvoltat în jurul unei strategii clare.

Urbanizarea haotică, infrastructura deficitară și lipsa unui plan comun între autorități și mediul privat au lăsat în urmă probleme acumulate timp de aproximativ 30 de ani. Controalele recente de pe plaje au readus aceste dificultăți în atenția publică, dar consultantul în turism Ciprian Enea spune că discuția trebuie dusă mult mai departe.

România nu a decis încă pentru cine își dezvoltă litoralul

Conform publicației Playtech, turiștii nu au aceleași nevoi, iar stațiunile românești încearcă să îi mulțumească pe toți. Familiile cu copii, tinerii, seniorii și persoanele cu bugete diferite ajung astfel în aceleași spații, fără ca infrastructura să fie gândită în funcție de un profil clar.

„Nu există un model universal de plajă. Totul depinde de publicul pe care vrem să îl atragem, iar noi nici măcar nu am stabilit acest lucru. Dacă vrem tineri, prioritățile lor sunt diferite. Dacă vrem familii cu copii, atunci contează foarte mult calitatea nisipului, intrarea lină în apă și facilitățile pentru cei mici. Seniorii caută faleze, promenade și acces facil la servicii”, explică Enea.

Înainte de noi investiții, România ar avea nevoie de o analiză serioasă a litoralului și de o identificare clară a turiștilor pe care vrea să îi atragă. Abia apoi ar putea fi stabilite prioritățile pentru plaje, hoteluri și infrastructură.

Renovările nu pot schimba structura clădirilor vechi

Hotelurile reprezintă o altă parte a problemei. Numeroase clădiri construite în perioada comunistă au fost renovate și reclasificate, însă modernizarea unei fațade sau schimbarea mobilierului nu poate modifica întotdeauna structura unei construcții.

„S-au improvizat hoteluri de patru stele în foste hoteluri de două stele din perioada comunistă. Camerele au rămas mici, infrastructura este aceeași, chiar dacă multe clădiri au fost renovate. În același timp, există încă numeroase construcții abandonate sau aflate în șantier”, spune consultantul.

Problemele se văd și atunci când turiștii încearcă să se deplaseze între stațiuni. În lunile aglomerate, traficul poate transforma distanțe scurte în drumuri lungi, în timp ce transportul feroviar nu oferă întotdeauna alternativa de care litoralul ar avea nevoie.

„Toate aceste deficiențe, puse cap la cap, reduc competitivitatea litoralului românesc. Sunt probleme cunoscute de peste trei decenii și, din păcate, încă nu am reușit să le rezolvăm”, afirmă Enea.

Diferența față de Bulgaria nu stă doar în preț

Comparația cu Bulgaria apare frecvent atunci când românii aleg unde să își petreacă vacanța la Marea Neagră. Prețul este unul dintre criteriile invocate, însă nu explică singur diferențele dintre cele două destinații.

„Dacă ne comparăm cu anumite hoteluri all inclusive din Bulgaria, unele prețuri pot părea mai mari. Dacă ne comparăm cu Grecia sau Turcia, în special la hotelurile de patru și cinci stele, situația nu mai este atât de clară. În multe cazuri, litoralul românesc este chiar mai accesibil”, susține consultantul.

Gradul de ocupare din vârful sezonului arată că România nu duce lipsă de cerere. Miza este ca această cerere să fie transformată într-un turism care poate concura pe termen lung cu destinațiile din regiune.

Controalele de pe plaje au reaprins disputa

Între timp, autoritățile au intensificat verificările pe litoral. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că inspectorii au identificat 23 de terase care încălcau legislația. Numărul este mai mic decât în anii anteriori, iar ministra a susținut că operatorii respectă într-o măsură mai mare regulile.

Verificările au provocat însă reacții din zona politică. Criticii au susținut că astfel de acțiuni afectează imaginea litoralului și, implicit, turismul.

Diana Buzoianu a respins acuzațiile și a transmis că „nu controalele au distrus turismul, ci zecile de ani de neglijență și încălcare a legii”.

Disputa scoate astfel la suprafață două perspective diferite. Pe de o parte sunt operatorii care reclamă efectele controalelor și ale regulilor. Pe de altă parte sunt problemele acumulate în timp, care nu pot fi explicate prin acțiunile inspectorilor dintr-un singur sezon.

Măsurile punctuale nu rezolvă problema litoralului

Reducerea TVA-ului, facilitățile pentru investitori, extinderea plajelor sau aducerea de angajați din străinătate pot ajuta anumite segmente ale industriei. Niciuna dintre aceste măsuri nu rezolvă însă, singură, lipsa unei strategii.

„Mai reducem TVA-ul, mai oferim facilități, mai lărgim plajele, mai aducem câțiva lucrători străini, dar constatăm de fiecare dată că problema de fond rămâne”, avertizează Ciprian Enea.

În această privință, Bulgaria oferă un exemplu de abordare pe care România ar trebui să îl analizeze, consideră consultantul. Diferența nu ține doar de hoteluri sau de prețurile afișate într-un sezon, ci și de felul în care este construită oferta turistică.

Pentru litoralul românesc, problema devine astfel una de perspectivă. Turiștii vor servicii mai bune și infrastructură funcțională. Investitorii au nevoie de predictibilitate și condiții stabile. Autoritățile intervin, de multe ori, asupra unor probleme punctuale.

Fără un plan care să lege aceste interese într-un proiect comun, litoralul riscă să repete aceeași poveste în fiecare vară: stațiuni pline în sezon, dar cu aceleași probleme care așteaptă de zeci de ani o soluție.