Fost ministru al Finanţelor: „Fiecare român, copil, pensionar, persoană activă, este mai dator cu aproximativ 1.800 de euro, după doar 15 luni”

Fost ministru al Finanţelor: „Fiecare român, copil, pensionar, persoană activă, este mai dator cu aproximativ 1.800 de euro, după doar 15 luni”
Imagine Fost ministru al Finanţelor: „Fiecare român, copil, pensionar, persoană activă, este mai dator cu aproximativ 1.800 de euro, după doar 15 luni” (sursa: Pexels)
Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu susține că, în perioada Guvernului Bolojan, România a contractat împrumuturi brute de aproximativ 60 de miliarde de euro, în doar 15 luni. Datoria publică ar fi crescut, în aceeași perioadă, cu circa 33 de miliarde de euro, potrivit unei analize publicate de fostul ministru pe pagina sa de Facebook.

Fostul ministru a prezentat cifrele într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook.

„În aproximativ 15 luni, în perioada Guvernului Bolojan, România a contractat împrumuturi brute de aproximativ 60 de miliarde de euro. Adică peste 300 de miliarde de lei. Împrumuturile au depășit viteza de 1.000 de euro pe secundă! Vorbim despre împrumuturi brute, aici intră atât finanțarea deficitului, dar și refinanțarea datoriei ajunse la scadență, precum și acoperirea parțială a necesarului de finanțare rămas”, a scris Câciu.

Fiecare român, mai dator cu 1.800 de euro

Din totalul împrumuturilor contractate, fostul ministru estimează că, în realitate, datoria publică a crescut cu aproximativ 33 de miliarde de euro, echivalentul a 174 de miliarde de lei.

„Dar cu cât a crescut datoria publică? Estimarea prudentă, pe baza ultimelor date oficiale disponibile și a împrumutului SAFE încasat ulterior, indică aproximativ 33 de miliarde de euro. Adică aproximativ 174 de miliarde de lei. Fiecare român, copil, pensionar, persoană activă, este mai dator cu aproximativ 1.800 de euro, după doar 15 luni”, a scris el.

Câciu subliniază că această valoare rămâne o estimare, nu o cifră oficială.

„Ministerul Finanțelor nu a publicat încă stocul datoriei publice până la nivelul lunii august”, a precizat el.

Ultima raportare oficială, pentru luna mai

Fostul ministru a explicat modul în care a calculat estimarea.

„Fac o precizare importantă. Ministerul Finanțelor nu a publicat încă stocul datoriei publice până la nivelul lunii august. La ultima raportare disponibilă, pentru luna mai, datoria publică ajunsese la 1.194 de miliarde de lei. Ulterior, în august, România a încasat 2,5 miliarde de euro prin SAFE. Iar SAFE este împrumut, adaugă la datoria publică”, a scris Câciu.

El a explicat și de ce a preferat o abordare prudentă în calcule.

„Am ales să nu adaug mecanic la datorie și deficitul acumulat după luna mai. Până la publicarea datelor oficiale, nu putem determina riguros ce parte din acesta s-a transformat în datorie suplimentară și ce parte a fost gestionată prin bufferul Trezoreriei și prin celelalte ajustări stoc-flux. De aceea, prefer o estimare prudentă”, a mai spus el.

 „60 de miliarde de euro, împrumuturi brute”

Fostul ministru și-a sintetizat propria estimare pentru perioada analizată.

„Sinteza celor 15 luni: 60 de miliarde de euro, împrumuturi brute. 33 de miliarde de euro, creșterea estimată a datoriei publice. Când Ministerul Finanțelor va publica datele restante privind datoria publică, vom putea înlocui estimarea cu cifra oficială. Până atunci, prefer să nu adaug la datorie sume pe care datele oficiale încă nu ne permit să le demonstrăm”, a scris Adrian Câciu.

Ce arată datele oficiale ale Ministerului Finanțelor

Potrivit datelor oficiale, la finalul anului 2025, datoria publică guvernamentală a României era de 1.255,6 miliarde de lei, iar datoria publică totală ajunsese la 1.284 de miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor a explicat că evoluția datoriei a fost determinată de finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea datoriei ajunse la scadență și consolidarea rezervei de valută a Trezoreriei, factori care influențează direct nivelul îndatorării statului.

 „Nu trebuie să ne mirăm”, spune Câciu despre dobânzi

Fostul ministru a făcut precizări și despre legătura dintre creșterea datoriei și cheltuielile cu dobânzile. El susține că, în condițiile unor noi împrumuturi contractate la dobânzi mai mari decât cele aferente unor datorii mai vechi, costurile de finanțare cresc.

 „Când vedem o creștere a cheltuielilor cu dobânzile, să nu ne mirăm de acel plus de 8,1 miliarde de lei, când adaugi stocului de datorie cel puțin 15% în doar 15 luni, la dobânzi de 7%, și refinanțezi datorii care aveau dobânzi de 3% cu datorie nouă, luată la dobândă de peste 7%”, a spus Câciu.

În septembrie, premierul interimar Ilie Bolojan declara că România va plăti, în 2026, aproximativ 60 de miliarde de lei pentru dobânzile aferente creditelor contractate în anii anteriori.

0 comentarii Comentarii