Elevii ar putea studia Educația media și digitală. Noua disciplină i-ar ajuta să recunoască manipularea și conținutul înșelător

În cazul în care proiectul va fi aprobat, disciplina va face parte din trunchiul comun și va fi introdusă gradual, în funcție de nivelul de învățământ.

Prin intermediul acesteia, elevii nu vor învăța doar să utilizeze instrumentele digitale, ci și să înțeleagă mecanismele din spatele informațiilor care circulă în mediul online. Cursurile ar urmări dezvoltarea capacității de verificare a surselor, identificarea manipulării și a dezinformării, înțelegerea modului în care sunt construite mesajele media, precum și protejarea datelor personale în spațiul digital.

O disciplină adaptată realităților erei digitale

Susținătorii inițiativei consideră că sistemul de educație trebuie să se adapteze transformărilor profunde produse de tehnologie în viața de zi cu zi a elevilor. Internetul, platformele de socializare, inteligența artificială și fluxul constant de informații online fac deja parte din universul copiilor. Aceasta se întâmplă adesea înainte ca aceștia să dobândească instrumentele necesare pentru a evalua critic conținutul cu care interacționează.

Potrivit deputatului Ionuț Stroe, unul dintre inițiatorii proiectului, numeroase generații de elevi pătrund nepregătite într-un mediu digital tot mai complex. Aici, dezinformarea, manipularea și impactul noilor tehnologii pot influența modul în care își formează opiniile și își dezvoltă gândirea critică.

„Din păcate, generație după generație, în România intră nepregătită într-o lume în care informația viciată promovată pe internet, formele de manipulare, inteligența artificială și foarte multe instrumente ale noilor tehnologii afectează viața și gândirea critică. Lipsa de pregătire a copiilor face ca, de foarte multe ori, ei să fie afectați de aceste lucruri”, a transmis Ionuț Stroe.

Decriptarea manipulării și analiză critică a mesajelor transmise de mass-media

În cazul elevilor de gimnaziu, disciplina s-ar concentra pe dezvoltarea capacității de a identifica informațiile false sau înșelătoare. Totodată ei ar înțelege mecanismele prin care este distribuit conținutul online. Astfel, ei vor aplica reguli esențiale de siguranță în mediul digital.

Pentru liceeni, programa ar aborda teme mai complexe, precum analiza critică a mesajelor transmise de mass-media, înțelegerea fenomenelor digitale cu impact asupra societății, gestionarea riscurilor cibernetice, responsabilitatea civică în spațiul online și elaborarea de proiecte digitale cu aplicabilitate practică.

„Să-i protejăm pe copii și să-i pregătim pentru această lume”

În opinia lui Ionuț Stroe, adoptarea acestei materii ar reprezenta un pas important pentru sincronizarea sistemului educațional românesc cu modelele europene. Aceste modele acordă un rol tot mai important educației media și dezvoltării gândirii critice.

„Ca în orice alt stat european, civilizat și democratic, ne propunem introducerea acestei materii în disciplinele școlare care se predau în România încă de la cele mai fragede vârste, tocmai pentru a-i proteja pe copii și a-i pregăti pentru această lume în care informația digitalizată este foarte prezentă, poate cel mai prezentă, în viața lor”, a mai spus deputatul.

Tinerii expuși unui volum mare de informații în online

Tot mai mulți specialiști în educație, securitate și comunicare avertizează că tinerii sunt expuși unui volum fără precedent de informații distribuite prin rețele sociale, platforme video și aplicații de mesagerie. Acest lucru îi face vulnerabili la manipulare și dezinformare.

Deși generațiile tinere sunt considerate „nativi digitali”, familiaritatea cu tehnologia nu înseamnă automat și capacitatea de a evalua critic informațiile. Numeroase studii europene arată că adolescenții întâmpină dificultăți în identificarea surselor credibile, în distingerea faptelor de opinii și în recunoașterea conținutului manipulator sau creat cu ajutorul inteligenței artificiale.

TikTok, Instagram, YouTube sau Telegram au amplificat fenomenul

Fenomenul s-a amplificat în ultimii ani, pe fondul popularității platformelor precum TikTok, Instagram, YouTube sau Telegram. Acolo unde informațiile circulă rapid, adesea fără verificare. Algoritmii acestor rețele favorizează conținutul care generează reacții emoționale puternice, ceea ce poate contribui la răspândirea teoriilor conspiraționiste, a știrilor false și a mesajelor extremiste.

Experții atrag atenția că tinerii sunt ținte frecvente ale campaniilor de influență. Aceasta deoarece ei își formează încă opiniile politice, sociale și culturale. În lipsa unor instrumente de verificare și analiză critică, aceștia pot prelua și distribui informații eronate. Fără să conștientizeze acest lucru.

Inteligența artificială contribuie și ea la acest fenomen

Un risc tot mai mare îl reprezintă și conținutul generat de inteligența artificială. Imaginile, înregistrările audio și videoclipurile de tip „deepfake” pot crea impresia unor evenimente reale sau a unor declarații autentice. Acestea fac mult mai dificilă diferențierea dintre adevăr și fals.

În acest context, susținătorii introducerii educației media și digitale în școli consideră că elevii trebuie să dobândească încă din timpul studiilor competențe de verificare a informațiilor, de identificare a manipulării și de utilizare responsabilă a mediului online. Ei argumentează că alfabetizarea media a devenit la fel de importantă precum competențele de bază în citire, scriere și matematică. Acest lucru pentru că trăim într-o societate în care o mare parte a informației este consumată prin intermediul platformelor digitale.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!