Dobrogea mai puțin văzută devine o destinație de turism cultural. Via DobroGetica sau 700 km de istorie, cetăți și trasee tematice 

În Dobrogea au ajuns coloniști greci încă din secolele VII-VI î.Hr. Apoi, romanii au construit cetăți, drumuri și castre militare. Tot la malul Mării Negre românesc din prezent au lăsat urme Imperiul Bizantin, stăpânirea otomană și după aceea conducerea românească ce a venit la putere după 1878. În puține regiuni din România există atâtea straturi istorice pe un teritoriu relativ restrâns.

Pe bazele acestor povești, s-a născut Via DobroGetica. Este vorba despre un proiect care își propune să transforme patrimoniul istoric și cultural al Dobrogei într-o experiență turistică pentru a apropia turiștii de istoria regiunii. Nu este un traseu clasic de drumeție, ci o rețea de rute tematice printre cetăți, monumente, sate, peisaje și comunități locale.

Via DobroGetica și un „teritoriu rar în România”

„Dobrogea este un teritoriu rar în România, cu straturi grecești, romane, romano-bizantine, otomane și românești, așezate pe parcursul a peste 2.500 de ani. Turiștii ajung vara pe litoral, dar mulți pleacă fără să afle că, la mică distanță de plajă, există cetăți antice, drumuri vechi, castre, biserici rupestre, geamii, sate și monumente care spun istoria acestei regiuni”, explică Valentin Coman, manager content Via DobroGetica, în cadrul unui interviu pentru News Edge.

Proiectul a apărut din nevoia de a construi un fir narativ coerent între toate obiectivele care merită mai multă atenție. Astfel încât ele să poată fi înțelese și descoperite mai ușor de turiști. „Dobrogea merită văzută în profunzime, nu bifată între două zile de plajă”, a mai spus Valentin Coman.

O altă formă de vacanță

În ultimii ani, conceptul de „slow tourism”, bazat pe experiențe autentice și pe o explorare aprofundată a unei regiuni, a început să fie din ce în ce mai popular în Europa. Tot mai mulți turiști caută destinații care oferă povești, identitate și contacte reale cu comunitățile locale. Iar Via DobroGetica este exact un astfel de proiect.

În România, cea mai cunoscută rută de acest fel este Via Transilvanica. Dar inițiatorii proiectului din Dobrogea subliniază că este vorba despre două concepte diferite. Dacă Via Transilvanica este construită ca un traseu continuu de lungă distanță destinat mersului pe jos, cu bicicleta sau călare, Via DobroGetica funcționează ca o rețea de trasee tematice adaptate specificului geografic al regiunii. „Vorbim despre o experiență culturală, cu o componentă activă, educativă și turistică. Via DobroGetica nu copiază modelul unei drumeții liniare”, explică Valentin Coman.

De asemenea, în Dobrogea distanțele între obiective și localități sunt unele destul de mari. Iar infrastructura nu favorizează parcurgerea integrală pe jos. „De aceea, recomandăm explorarea cu bicicleta, motocicleta sau mașina. Fiecare variantă oferă alt ritm și altă perspectivă”, spune managerul de conținut al proiectului.

Istoria scoasă din manuale

Proiectul Via DobroGetica pornește de la ideea că patrimoniul devine valoros atunci când este înțeles și utilizat. „Istoria trebuie scoasă din manual și adusă lângă oameni. Iar Via DobroGetica pune patrimoniul în mișcare. Îl tratează ca pe o resursă pentru educație, turism și dezvoltare locală, nu ca pe o piesă izolată. Identitatea unei regiuni capătă forță atunci când este pusă în proiecte clare, accesibile și utile comunității”, explică Valentin Coman.

Iar unul dintre elementele ce ies în evidență îl reprezintă instalarea unor miliari romani moderni. În Antichitate, miliarii erau borne amplasate de-a lungul drumurilor romane pentru a indica distanțele. În cadrul proiectului, ei devin repere culturale și turistice. „Fiecare miliar modern instalat pe traseu funcționează ca un reper și ca o invitație. Te oprești, citești, scanezi codul QR și înțelegi mai bine locul în care te afli”, explică reprezentantul proiectului.

700 de kilometri de istorie

Prima etapă a proiectului include cinci trasee culturale care pornesc din Constanța și însumează aproximativ 700 de kilometri. Fiecare traseu are o tematică distinctă și urmărește să evidențieze o anumită dimensiune a identității dobrogene. „Vorbim despre eco-istorie, gastronomie și arheologie, spiritualitate, Dunăre și memorie, regalitate și litoral. Traseele nu sunt simple linii pe hartă. Fiecare are o logică, o temă și o succesiune de locuri care se completează”, spune Valentin Coman.

Iar etapa următoare va extinde proiectul spre județul Tulcea, Delta Dunării și Munții Măcinului. Astfel încât rețeaua să depășească pragul de 1.000 de kilometri de trasee culturale.

Comorile mai puțin cunoscute ale Dobrogei

Unul dintre obiectivele proiectului este evidențierea unor locuri care, deși au valoare istorică sau culturală, rămân aproape necunoscute publicului. Dobrogea găzduiește unele dintre cele mai importante situri arheologice ale României. Cetatea Histria, fondată de coloniștii greci în secolul al VII-lea î.Hr., este considerată cel mai vechi oraș atestat de pe teritoriul actual al României. Cetățile Capidava, Tropaeum Traiani, Enisala sau Halmyris reprezintă alte repere ale istoriei regiunii.

Pe listă se adaugă biserici rupestre, geamii istorice, sate tradiționale, podgorii și peisaje spectaculoase care ilustrează diversitatea culturală și etnică a Dobrogei. „Via DobroGetica le documentează, le fotografiază, le pune în context și le așază pe hartă”, explică Valentin Coman. El oferă și un exemplu și vorbește despre Castrul romano-bizantin de la Ovidiu, ce-i poartă numele poetului latin trimis de împăratul Augustus la marginea Imperiului Roman. „Locul are o forță specială, pentru că arată cum se apăra zona Tomisului în Antichitatea târzie și cum patrimoniul se întoarce, treptat, în viața orașului. Acolo vezi ziduri, planul unei fortificații și legătura dintre arheologie, peisaj și comunitate”, spune reprezentantul rpoiectului.

Situl din apropierea Constanței reprezintă și locul unde este organizat evenimentul „Jocurile Cetății”, care include parade romane, ateliere pentru copii, demonstrații de luptă antică și momente de teatru istoric. „Vorbim despre o formă vie de a aduce istoria mai aproape de oameni, fără rigiditatea unei reconstituiri muzeale”, explică Valentin Coman.

Tehnologie și patrimoniu

Deși proiectul este despre valorificarea trecutului, Via DobroGetica se bazează și pe instrumente moderne. Pe platforma digitală Via DobroGetica turiștii pot consulta trasee, obiective și informații utile pentru organizarea vizitei. „Concret, turistul găsește trasee tematice prin Dobrogea, marcate fizic cu miliari romani moderni și susținute digital prin platformă, hartă interactivă și aplicația mobilă aflată în pregătire pentru lansarea publică”, explică Valentin Coman.

Aplicația mobilă va integra hărți interactive, conținut dedicat fiecărui punct de interes și funcții utile pentru orientarea pe teren. „Echipa tehnică testează și funcții care folosesc inteligența artificială pentru a face interacțiunea cu patrimoniul mai intuitivă”, a mai spus reprezentantul proiectului.

Provocările unui proiect ambițios

Construirea Via DobroGetica nu este lipsită de dificultăți. Prima provocare este chiar geografia Dobrogei, căci unele obiective sunt despărțite de sute de kilometri. Iar în cazul fiecăruia e nevoie de documentare, verificare istorică, fotografiere și integrare într-un traseu coerent.

O altă provocare a fost dezvoltarea infrastructurii digitale. „Nu am vrut o simplă hartă online. Am construit un sistem care să susțină traseele, obiectivele, miliarii, conținutul și, în etapa următoare, aplicația mobilă”, a adăugat Valentin Coman.

Se adaugă apoi și faptul că proiectul depinde de colaborarea dintre administrații locale, specialiști, comunități și organizații culturale. „Fără această rețea, un traseu cultural rămâne o idee pe hârtie”, subliniază Valentin Coman.

Turismul cultural și dezvoltarea economică a regiunii

Via DobroGetica are și o componentă economică importantă. Turismul cultural este considerat una dintre formele cele mai sustenabile de dezvoltare locală. Spre deosebire de turismul sezonier, concentrat în câteva luni pe an, turismul cultural poate duce la fluxuri constante de vizitatori pe perioade mult mai lungi.

„Un turist atras de Via DobroGetica ajunge într-o comună în care altfel nu ar fi oprit. Caută cazare, masă, ghid, produse locale, vin, miere, suveniruri sau experiențe autentice. Fiecare obiectiv activat devine un motiv pentru ca vizitatorul să petreacă mai mult timp în zonă. Iar timpul petrecut în zonă înseamnă bani lăsați în comunitate”, explică reprezentantul proiectului.

2028, anul unei borne simbolice

În 2028 se vor împlini 150 de ani de la revenirea Dobrogei la România, după Războiul de Independență și deciziile Congresului de la Berlin. Iar până atunci, organizatorii își propun instalarea a 150 de miliari, documentarea completă a traseelor și lansarea aplicației în mai multe limbi.

Organizatorii Via DobroGetica vor să ajungă la un proiect recunoscut drept rută culturală europeană și să contribuie la schimbarea modului în care este percepută regiunea. „Ne interesează rezultatul concret: un produs turistic matur, capabil să aducă Dobrogea pe harta călătorilor interesați de istorie, comunități și locuri cu identitate”, spune managerul de conținut.

Via DobroGetica propune o călătorie prin istorie, identitate și memorie. Este vorba despre o invitație de a privi Dobrogea nu doar ca pe locul unde începe vacanța la mare, ci ca pe unul dintre cele mai complexe și fascinante teritorii culturale ale României. Căci adevărata bogăție a regiunii nu se află doar pe plajă, ci și pe drumurile care leagă cetăți, sate și povești vechi de peste două milenii.

„Pentru un pasionat de istorie, traseul înseamnă contact direct cu trecutul. Pentru o familie cu copii, înseamnă o lecție trăită pe teren. Pentru un ciclist, înseamnă un traseu cu conținut. Pentru un turist străin, înseamnă întâlnirea cu o parte mai puțin cunoscută a Europei”, subliniază Valentin Coman.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!