Cu cifrele pe masă. Mai putem avea încredere în sondaje și statistici?

Politicienii își orientează acțiunile după sondaje și statistici sau după interese de grup sau propriile feelinguri? Multe întrebări, puține răspunsuri. De câteva zile INSCOP, institut independent de sondaje despre care se spune că este apropiat de anumite zone dintr-un serviciu secret, publică un barometru al intențiilor de vot. Iată cifrele concrete și tragem apoi concluziile .

Intenția de vot pentru alegerile parlamentare

Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot (73.5% din total eșantion)

• AUR: 38% dintre alegători ar vota cu AUR (față de 40.9% în ianuarie 2026, 38% în noiembrie, 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie, 38.1% în mai 2025).

• PSD: 19.2% cu PSD (față de 18.2% în ianuarie 2026, 19.5% în noiembrie, 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie, 17.4% în mai 2025).

• PNL: 14.5% cu PNL (față de 13.5% în ianuarie 2026, 14.6% în noiembrie, 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie, 16% în mai 2025).

• USR: 11.4% cu USR (față de 11.7% în ianuarie 2026, 12.3% în noiembrie, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai 2025).

• UDMR: pentru UDMR ar vota 4% din alegători (față de 4.9% în ianuarie 2026, 4.8% în noiembrie, 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie, 4.5% în mai 2025).

• SENS: pentru SENS – 3.6% (față de 3.4% în ianuarie 2026, 3.2% în noiembrie, 3.4% în octombrie, 2.1% în septembrie, 2.4% în iunie 2025).

• SOS România: pentru SOS Romania – 3.3% (față de 2.8% în ianuarie 2026, 1.7% în noiembrie, 2% în octombrie, 2.8% în septembrie, 1.9% în iunie 2025).

• POT: pentru POT ar vota 3% dintre alegători (față de 1.5% în ianuarie 2026, 3.1% în noiembrie, 2.6% în octombrie, 3.3% în septembrie, 4.2% în iunie 2025)

Ce concluzii putem trage despre partidele României

AUR nu convinge, normal de altfel, deoarece nu există ca opoziție reală. Că acest lucru se întâmplă din cauză că George Simion nu are calități de lider, nu permite ascensiunea altor lideri sau face doar joc de glezne mimând opoziția, e puțin important. AUR nu este în poziția de a putea guverna prin câștigarea alegerilor cu majoritate. Și cât timp niciun partid din tabăra opusă nu acceptă o alianță va fi mereu un promițător viitor.

PSD  nu-și recuperează electoratul de la AUR ci pare să se mențină în plutonul „celor 3” , în ciuda scandalurilor permanente de imagine pe care le face în interiorul  coaliției.

PNL, USR și UDMR rămân în parametrii cunoscuți. Ceea ce spune că electoratul lor nu este afectat sau aprobă măsurile economice și politice ale guvernului Bolojan.

Încrederea în personalități politice

Cifrele  sondajului INSCOP sunt: 34.3% dintre respondenți declară că au foarte multă și destul de multă încredere în George Simion, 27.6% în Nicușor Dan și 25.1% în Ilie Bolojan.

Clasamentul încrederii continuă cu Victor Ponta cu 20.9%, Ciprian Ciucu cu 15.7% și Dominic Fritz cu 14.9%. 12% dintre români au încredere în Sorin Grindeanu, iar 7.8% în Dan Dungaciu. Încrederea în lideri precum Ciprian Ciucu, Dominic Fritz, Dan Dungaciu și, parțial Sorin Grindeanu este afectată și de nivelul mai redus al notorietății.

George Simion

14.1% dintre participanții la sondaj afirmă că au foarte multă încredere în George Simion. 20.2% declară că au destul de multă încredere, 14.4% destul de puțină, iar 48.3% foarte puțină sau deloc. 1.8% nu știu sau nu răspund. Diferența până la 100% este dată de cei care declară că nu îl cunosc pe George Simion.

Nicușor Dan

7.3% dintre respondenți declară că au foarte multă încredere în Nicușor Dan. 20.3% au destul de multă încredere în președinte, 14.2% destul de puțină, iar 55.3% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-respondenților este de 1.6%. Diferența până la 100% este dată de cei care declară că nu îl cunosc pe Nicușor Dan.

Ilie Bolojan

Întrebați câtă încredere au în Ilie Bolojan, 9.9% dintre cei intervievați spun că au foarte multă, 15.2% destul de multă, 13.4% destul de puțină, iar 58.2% foarte puțină sau deloc. 1.6% nu știu sau nu răspund. Diferența până la 100% este dată de cei care declară că nu îl cunosc pe Ilie Bolojan.

Victor Ponta

Întrebați câtă încredere au în Victor Ponta, 6.8% dintre participanții la sondaj spun că au foarte multă, 14% destul de multă, 19.6% destul de puțină, iar 55.2% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%. Diferența până la 100% este dată de cei care declară că nu îl cunosc pe Victor Ponta.

Ciprian Ciucu

3.2% dintre cei intervievați au foarte multă încredere în Ciprian Ciucu, în timp ce 12.5% au destul de multă, 12.7% destul de puțină și 27.6% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-respondenților este de 4.4%. Diferența până la 100% este dată de cei care declară că nu îl cunosc pe Ciprian Ciucu.

Dominic Fritz

3.6% dintre cei intervievați au foarte multă încredere în Dominic Fritz, în timp ce 11.2% au destul de multă, 9.6% destul de puțină și 30% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.4%. Diferența până la 100% este dată de cei care declară că nu îl cunosc pe Dominic Fritz.

Sorin Grindeanu

2.5% dintre cei chestionați menționează că au foarte multă încredere în Sorin Grindeanu, în timp ce 9.5% au destul de multă, 15.9% destul de puțină și 50.2% foarte puțină sau deloc. 5% nu știu sau nu răspund. Diferența până la 100% este dată de cei care declară că nu îl cunosc pe Sorin Grindeanu.

Dan Dungaciu

3.2% dintre români afirmă că au foarte multă încredere în Dan Dungaciu. 4.6% spun că au destul de multă încredere, 3.1% destul de puțină, iar 11% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3%. Diferența până la 100% este dată de cei care declară că nu îl cunosc pe Dan Dungaciu.

Discuția despre încrederea în liderii politici este mult mai interesantă

Simion pare a fi un lider de partid și atât. E sub voturile partidului, nu semnificativ, dar suficient cât să nu poată fi o locomotivă electorală. În jurul său nu apare nimic nou. Voit sau pentru că nu există. Electoratul simte mirosul sângelui atunci când nu performezi și se mută.

Bolojan și Nicușor Dan par să se bucure încă de susținerea electoratului ambelor partide care care au impulsionat alegerea actualului președinte. Restul un contează. Pe persoană fizică.

Noul primar general pare să stea doar în aprecierea propropriului electorat, mult sub ce reprezentau în anii din urmă Sorin Oprescu sau Gabriela Firea care punctau și pe plan național.

Câteva cuvinte despre un lider informal prezent în sondaj și doi care lipsesc

Liderul prezent este Victor Ponta, venind să confirme cumva apropierea INSCOP de fostul șef SRI George Maior. Pare să fie principalul beneficiar al voturilor pesediștilor, dar și a unei părți a celor din AUR sau alte partide suveraniste. Și senzația pe care o dă sondajul este că îl nominalizează ca o alternativa credibilă la deja apusul Sorin Grindeanu.

Cei doi care lipsesc sunt Crin Antonescu și Călin Georgescu. Crin Antonescu, în ciuda lenei sale proverbiale, este extrem de activ pe zona comentariului politic, în ultima vreme. Rămâne formal în afara jocului politic, dar își exprimă nemulțumirile. Iar caii săi de bătaie sunt Nicușor și fostul coleg Bolojan. Prin presa de azi chiar s-a speculat că Olguța Vasilescu și-a schimbat fotografía de profil pe rețelele social cu o poză în care era cu Antonescu.

Călin Georgescu poate fi deja mort și îngropat pentru clasa politică, dar cu siguranță nu este pentru publicul suveranist. Nu încă. Omiterea sa în sondaje cu siguranță reprezintă un bias. Ne place sau nu.

Ieșirea PSD de la guvernare vs. rămânerea PSD la guvernare

37.3% dintre participanții la sondaj consideră că PSD ar trebui să rămână la guvernare. Iar 55.7% că ar trebui să iasă de la guvernare. 7% nu știu sau nu răspund.

În contrast cu opinia populației generale, sunt de părere că PSD ar trebui să rămână la guvernare 81% dintre votanții PSD. Aceeași părere este împărtășită de 52% dintre votanții PNL, 46% dintre votanții USR și doar 19% dintre votanții AUR.

Pe de altă parte, deși majoritatea populației consideră că PSD ar trebui să iasă de la guvernare, doar 17% dintre votanții PSD împărtășesc această opinie. Ideea ieșirii social-democraților de la guvernare mai este susținută de 42% dintre votanții PNL și 46% dintre votanții USR.

Cei mai entuziaști susținători ai ieșirii PSD de la guvernare sunt votanții AUR care susțin acest lucru în proporție de 79%.

Sondajul, sincer îmi pare mai mult o modalitate de a justifica de ce PSD rămâne la guvernare. În realitate, cel mai probabil electoratul AUR care speră să iasă PSD de la guvernare este fostul electorat PSD care în lipsă de opțiune viabilă s-a orientat spre suveraniști.  Grindeanu nu-i va da cu siguranță satisfacție. 

Institutul Național de Statistică anunță reducerea consumului cu 10%

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), volumul cifrei de afaceri în retail a înregistrat scăderi pe toate liniile importante, semn că portofelele românilor s-au cam golit.

Dacă privim în urmă la ianuarie anul trecut, situația actuală arată o diminuare a consumului. Volumul afacerilor din comerț (fără sectorul auto) a scăzut ca serie brută cu 9,1%. Chiar și după eliminarea efectelor sezoniere și a numărului de zile lucrătoare, scăderea rămâne una semnificativă, de 6,5%.

Iată care au fost sectoarele cele mai afectate (serie brută):

• Carburanții: Cea mai mare scădere, de -13,8%. Oamenii cumpără mai puțină benzină.
• Produsele nealimentare: O scădere de -11,3%, semn că achizițiile de haine, electronice sau cosmetice au fost puse pe pauză.
• Alimentele și băuturile: O contracție mai ușoară, de -3,9%, produsele de bază rămânând, firesc, o prioritate.

Luna ianuarie vs. decembrie

Căderea este mult mai abruptă atunci când comparăm luna ianuarie cu luna precedentă (decembrie 2025). Este un comportament clasic de consum, dar cifrele brute sunt impresionante: o scădere generală de 25,3%.

Acest declin lunar a fost resimțit peste tot:

1. Produsele nealimentare: -27,7% (după goana după cadouri din decembrie).
2. Carburanții: -26,6%.
3. Alimentele, băuturile și tutunul: -21,5%.

Ce înseamnă acest lucru pentru economie?

Chiar și ajustat sezonier (unde scăderea față de decembrie este de doar 3,7%), datele indică o tendință de prudență. Inflația și/ sau scăderile de venit  îi fac pe consumatori să se gândească de două ori înainte de a trece pe la mall.