Exclusiv. O criză politică anunțată, dar deloc evitată. Călin Popescu-Tăriceanu: „Liderii politici trebuie să înțeleagă logica guvernării într-o situație complicată”

„O criză politică poate apărea oricând în democrații. Problema este cum este gestionată. Era clar de aproximativ trei luni că se conturează o criză. Părerea mea este că ea putea fi evitată dacă liderii partidelor din coaliție s-ar fi așezat la masă și ar fi discutat deschis problemele”, afirmă el.

În lipsa unui dialog politic real, tensiunile s-au amplificat. Iar diferențele dintre partidele de la guvernare au dus la căderea Executivului prin moțiunea de cenzură. „Fisurile s-au accentuat, au apărut declarații tot mai belicoase, care au dus la moțiunea de cenzură”, spune Călin Popescu-Tăriceanu.

O scenă politică fragmentată 

După căderea guvernului, România se află într-o situație de instabilitate parlamentară. Căci alianță politică nu are majoritate clară. Iar negocierile pentru formarea unui nou executiv sunt dificile.

Dar fragmentarea nu este un caz izolat în Europa. În ultimii ani, mai multe state membre ale Uniunii Europene au avut probleme similare de pe urma polarizării electorale și al creșterii partidelor anti-sistem, potrivit analizelor Reuters. În România, presiunile economice au jucat, de asemenea, un rol important. Căci Comisia Europeană a atras în mod repetat atenția asupra deficitului bugetar ridicat și a necesității de reforme fiscale.

Rolul președintelui, între neutralitate și negociere

Un rol important în toată această situație îl are președintele țării. Nicușor Dan trebuie să stea la masă cu partidele pentru a discuta despre formarea unei noi majorități. Călin Popescu-Tăriceanu este de părere că poziția actualului președinte este una corectă din punct de vedere constituțional. „Președintele dă semne că înțelege din ce în ce mai bine rolul de mediator prevăzut de Constituție. A declarat că nu se situează nici de partea PNL, nici de partea PSD și face foarte bine. Președintele trebuie să rămână neutru pentru a avea credibilitate”, a subliniat fostul lider al Executivului.

Constituția României prevede explicit rolul președintelui de mediator între puterile statului. Ceea ce implică facilitarea formării guvernului, fără a se implica direct în negocieri.

Ce variante există?

La momentul de față, pe scena politică se vorbește despre mai multe scenarii posibile. Un exemplu este un guvern condus de PNL. Dar Partidul Național Liberal încearcă să-l păstreze pe Ilie Bolojan ca posibil premier. Călin Popescu-Tăriceanu este de părere că există dificultăți juridice pentru această variantă. „Renominalizarea aceluiași premier demis prin moțiune de cenzură ar fi o atitudine de frondă față de Parlament”, spune el. Din perspectivă constituțională, declară fostul premier, un astfel de scenariu ar putea fi interpretat ca o escaladare a conflictului politic dintre Executiv și Legislativ.

Apoi există varianta unui guvern PNL–PSD, dar fără Ilie Bolojan. Social-democrații acceptă colaborarea, dar nu-l doresc în ecuație pe premierul demis. Însă liberalii insistă pe menținerea sa la conducere pentru Palatul Victoria. 

Iar în lipsa unui acord, PNL ar putea ajunge în opoziție. Fostul premier consideră că un astfel de scenariu are un dublu efect. „Se poate ajunge fie la clarificarea identității politice a partidului, fie la pierderea controlului asupra guvernării și a efectelor economice ale măsurilor deja adoptate”, spune el.

Tehnocrați sau alegeri anticipate?

În discuțiile politice apare și varianta unui guvern tehnocrat. Însă Călin Popescu-Tăriceanu respinge un astfel de scenariu. „Avem nevoie de decizii pentru reformă, iar un premier independent, fără sprijin politic solid, nu le poate lua”, spune el.

De asemenea, ideea alegerilor anticipate este considerată puțin probabilă. Deoarece partidele tradiționale se tem de ascensiunea Alianței pentru Unirea Românilor. Formațiunea a crescut mult în sondaje în ultimele luni, potrivit INSCOP. 

Iar în viziunea lui Călin Popescu-Tăriceanu, soluția finală va depinde de capacitatea președintelui de a observa, pe urma consultărilor, unde se poate forma o majoritate parlamentară funcțională. „Depinde mult de cum joacă președintele. El trebuie să consulte partidele și să vadă cine poate garanta o majoritate”, a declarat el. 

Criza politică actuală nu este doar o dispută între partide, ci un test de maturitate instituțională. „PSD spune că face guvern cu PNL, dar fără Bolojan. PNL insistă pe Bolojan. Lipsa de flexibilitate arată lipsă de experiență politică”, afirmă Călin Popescu-Tăriceanu. El este de părere că liderii politici trebuie să aibă capacitatea de a înțelege logica guvernării într-o situație complicată. Căci miza este stabilitatea unei direcții politice într-un moment în care România se confruntă cu presiuni economice, geopolitice și sociale.