Ce se întâmplă cu creierul tău când citești regulat? Legătura cu riscul de Alzheimer

Cititul unei cărți, al unui ziar sau chiar al unei reviste ar putea fi mai mult decât o activitate de relaxare. Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au analizat studiile existente despre efectele lecturii asupra creierului și stării de bine.

De unde vine cifra de 33%

Una dintre cercetările analizate a urmărit 801 persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani, care nu aveau demență la începutul studiului. Participanții au fost monitorizați, în medie, timp de 4,5 ani.

Aceștia au fost întrebați cât de des desfășoară activități care stimulează creierul. Printre exemple se aflau citirea ziarelor, revistelor și cărților. În perioada de urmărire, 111 participanți au dezvoltat boala Alzheimer. 

Cercetătorii au observat că un scor mai mare pentru activitățile cognitive a fost asociat cu un risc cu 33% mai mic de Alzheimer. Calculul a ținut cont de vârstă, sex și educație. Studiul a fost publicat însă în 2002, iar rezultatul nu înseamnă că cititul, luat separat, reduce cu 33% riscul de boală. 

Noua lucrare din 2026 reunește această cercetare cu alte studii realizate ulterior. Concluzia generală este că activitățile cognitive, în special cititul, sunt asociate cu un declin cognitiv mai lent și cu un risc mai redus de demență. 

Cum ar putea ajuta cititul creierul

Una dintre explicațiile analizate de cercetători este rezerva cognitivă. Termenul descrie capacitatea creierului de a face față mai bine modificărilor care apar odată cu înaintarea în vârstă.

Cititul solicită atenția, memoria, limbajul și capacitatea de a urmări informații pe perioade mai lungi. Dr. Dung Trinh, specialist citat de Healthline, spune că lectura este o activitate stimulatoare cognitiv. Ea ar putea contribui astfel la construirea unei rezerve cognitive mai mari. 

Există și date mai recente care indică beneficii pe termen lung. Un studiu publicat în 2020 a urmărit 1.962 de persoane de peste 64 de ani timp de 14 ani. Persoanele care citeau cel puțin o dată pe săptămână au avut probabilități mai mici de declin cognitiv la evaluările făcute după 6, 10 și 14 ani. 

Într-un alt studiu, publicat în 2026, fiecare oră suplimentară petrecută zilnic în activități sedentare care stimulează mintea a fost asociată cu un risc cu 4% mai mic de demență. Înlocuirea unei ore de activitate pasivă cu una activă cognitiv a fost asociată cu o reducere de 7% a riscului. 

Beneficiile apar încă din copilărie

Analiza publicată acum arată că asocierea dintre lectură și sănătatea creierului nu apare doar la vârste înaintate. Cititul de plăcere în copilărie a fost legat de rezultate mai bune pentru memorie, atenție și funcțiile executive.

Datele din studiul american ABCD indică și diferențe observate prin imagistică cerebrală. Copiii care citeau de plăcere aveau suprafețe corticale și volume mai mari în anumite regiuni legate de limbaj și reglarea emoțiilor. Asocierile s-au menținut și după luarea în calcul a educației părinților și a veniturilor familiei. 

Cercetările analizate au asociat lectura din copilărie și cu performanțe școlare mai bune. Au fost observate beneficii pentru memorie și atenție, dar și mai puține probleme de sănătate mintală. 

Autorii subliniază însă o tendință în sens opus. Cititul de plăcere este în scădere în rândul copiilor și adolescenților. Fenomenul este vizibil mai ales în rândul băieților și al copiilor din medii socio-economice dezavantajate. 

Cititul nu poate fi considerat o metodă de prevenire a Alzheimerului

Autorii și experții citați de Healthline atrag atenția asupra unei limite importante. Cele mai multe cercetări din domeniu sunt observaționale. Ele pot identifica o legătură între două fenomene, dar nu pot demonstra că unul îl provoacă pe celălalt.

De exemplu, persoanele care citesc mai mult pot avea și alte obiceiuri asociate cu sănătatea creierului. Pot fi mai active social, pot avea un nivel educațional diferit sau alte comportamente care influențează rezultatele. Cercetătorii încearcă să corecteze statistic aceste diferențe, dar nu le pot elimina complet. 

Dr. Trinh spune că lectura trebuie privită ca o componentă a unui stil de viață favorabil sănătății creierului. Nu este un tratament și nici o metodă garantată de prevenire a demenței. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cât din asocierea observată este cauzală. 

Noua analiză indică însă faptul că cititul este o activitate accesibilă și cu cost redus. Autorii consideră că poate sprijini sănătatea cognitivă, reziliența și starea de bine de-a lungul vieții.