Proiectul „Triunghiul Muzeelor” scoate geologia, natura și patrimoniul uman în stradă. Ciprian Ciucu explică cum se conturează o axă culturală mai amplă a Capitalei

Pe Șoseaua Kiseleff, la distanță de câteva minute de mers pe jos, se află trei muzee care spun povești foarte diferite despre România. Muzeul Geologic Național vorbește despre pământul pe care s-a format țara. Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” explică lumea vie și biodiversitatea. Muzeul Național al Țăranului Român spune povești despre oameni, comunități și cultura tradițională.

Dar fiecare este perceput ca o instituție separată. Iar proiectul „Triunghiul Muzeelor” înseamnă acum o experiență culturală comună. Prima ediție va avea loc în perioada 19–20 septembrie 2026, pe Șoseaua Kiseleff. Tema aleasă este Dobrogea. Cele trei muzee vor spune povestea aceleiași regiuni din perspective diferite. De asemenea, programul include activități pentru copii, expoziții, ateliere și evenimente desfășurate atât în interiorul muzeelor, cât și în spațiul public.

De la trei muzee separate la un singur traseu cultural

Unul dintre obiectivele proiectului este ca cele trei muzee să poată fi descoperite ca parte a unui singur traseu. Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, spune în cadrul unei conferințe de presă că „există posibilitatea ca zona să devină punctul de plecare pentru o axă culturală mai amplă a Capitalei”. El a amintit de Calea Victoriei, unde se află Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național „George Enescu”, Muzeul Național al Literaturii Române și Muzeul Național de Istorie a României. 

Și ministrul Culturii, András István Demeter, a vorbit despre posibilitatea extinderii proiectului și către Muzeul Național „George Enescu” și Așezămintele Brătianu. „Este clar că va trebui să ajungem la o formă geometrică mult mai complexă, formată din mai multe unghiuri, prin extinderea acestui proiect-pilot”, a spus ministrul.

„Pământ. Viață. Oameni”

Tema proiectului este construită pe specificul celor trei instituții: Pământ. Viață. Oameni. „Aceste trei muzee reprezintă într-un fel ADN-ul României. Pentru că avem patrimoniu geologic, patrimoniu natural și patrimoniu uman. Împreună formează, de fapt, ceea ce înseamnă România astăzi”, a spus primarul general.

Prima ediție a Triunghiului Muzeelor va aduce în față Dobrogea. Regiunea poate fi privită simultan prin istoria geologică a teritoriului, prin biodiversitatea Deltei Dunării și a litoralului, dar și prin comunitățile, tradițiile și patrimoniul cultural al zonei. „Muzeele au înțeles că trebuie să fie mai mult decât depozite”, a adăugat ministrul Culturii. 

El a explicat că muzeele contemporane au început să pună un accent mai mare pe experiența vizitatorului, pe educație și pe interacțiunea cu comunitatea. „Pentru a rămâne relevante într-o societate care se schimbă cu viteza inteligenței artificiale, muzeele trebuie să construiască experiențe de vizitare participative, în care vizitatorii nu mai sunt tratați ca simpli privitori, ci devin autorii propriilor experiențe”, a detaliat András István Demeter.

Șoseaua Kiseleff se deschide pentru oameni

În weekendul 19–20 septembrie, o porțiune a Șoselei Kiseleff va fi dedicată pietonilor și activităților culturale. George Tuță, primarul Sectorului 1, spune că „evenimentul va scoate în stradă ceea ce, în mod normal, se întâmplă în interiorul muzeelor. Participanții vor descoperi cele trei muzee în cadrul traseului comun”.

„Pentru două zile, muzeele își extind activitatea dincolo de zidurile propriilor clădiri. Strada va fi dedicată cetățenilor și pietonilor și nu mașinilor”, a mai spus primarul Sectorului 1.

Antipa are nevoie de spațiu nou. Muzeul Geologic, de investiții

Autoritățile vorbesc și despre investiții în infrastructura muzeelor. Unul dintre proiectele importante este extinderea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Instituția are nevoie de spații suplimentare pentru colecții, cercetare și activități cu publicul. Iar programul „Temelii Culturale” include construirea unui nou corp de clădire pentru muzeu. În documentele muzeului este prevăzută de mai mulți ani necesitatea unor spații noi pentru depozitarea colecțiilor, expoziții temporare și activități educaționale.

Programul „Temelii Culturale” prevede investiții în 14 obiective culturale de importanță națională și europeană. Este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului în perioada 2026–2033. Printre proiectele din București se află noul corp al Muzeului Antipa și restaurarea Casei Samurcaș din cadrul Muzeului Național al Țăranului Român.

Ciprian Ciucu a specificat că Muzeul Geologic Național are nevoie de investiții pentru ca patrimoniul pe care îl deține să fie prezentat într-un mod mai atractiv și mai ușor de înțeles pentru public. „Exponatele care sunt valoroase în sine trebuie să fie mult mai bine puse în valoare și mult mai bine explicate cu tehnologii noi”, a spus el. Ciprian Ciucu a anunțat și disponibilitatea Primăriei Capitalei de a discuta cu administrația de la Sectorul 1 despre o eventuală implicare financiară în creșterea calității experienței de vizitare a Muzeului Geologic.

Un proiect care încearcă să aducă administrațiile la aceeași masă

Cele trei instituții au administrații și surse de finanțare diferite, iar spațiul dintre ele implică mai multe autorități. Proiectul presupune o colaborare între Primăria Sectorului 1, Primăria Municipiului București și Ministerul Culturii.

Ministrul Culturii a specificat că niciun proiect de patrimoniu nu poate fi rezolvat complet de o singură instituție. „Nu este de ajuns efortul izolat al câte uneia dintre autorități, fie că vorbim despre Primăria Capitalei, despre Primăria de Sector sau despre ministerul de linie”, a spus András István Demeter. În viziunea sa, investițiile în clădiri, spații publice și colecții trebuie să fie legate de modul în care oamenii folosesc aceste instituții pe mai departe. „Doar ceea ce facem împreună capătă sens și numai astfel putem vorbi despre amprenta pe care cultura o lasă în societate”, a afirmat ministrul.

Triunghiul Muzeelor, mai mult decât un festival

Evenimentul din 19–20 septembrie va fi despre ateliere, expoziții și activități în stradă. Dar planul pe termen lung este despre spațiul urban, investiții și colaborarea dintre instituții. Ciprian Ciucu subliniază că în jurul unui muzeu trebuie să existe spații publice, activități, educație și posibilitatea de a descoperi mai multe instituții într-un singur traseu. „Muzeele contemporane nu sunt doar locuri de vizitat. Devin, de fapt, în oraș, hub-uri de educație, locuri de cercetare culturală”, a spus edilul.

„Profitați de acest sfârșit de săptămână și veniți pe Kiseleff. Mergeți în muzee, duceți copiii la ateliere și descoperiți acest patrimoniu. Un patrimoniu viu care aparține, până la urmă, fiecăruia dintre noi”, a declarat András István Demeter.