Românii vor putea economisi pentru pensie după model american. Legea CEI, adoptată de Parlament. Ce prevede proiectul inițiat de PNL și USR

Proiectul privind Conturile de Economii și Investiții a primit votul final al Parlamentului. Camera Deputaților l-a adoptat pe 16 septembrie, după ce Senatul îl votase la sfârșitul lunii iunie. La Senat, inițiativa a trecut cu 88 de voturi pentru și unul împotrivă. 

Sistemul este inspirat din instrumente de economisire și investiții existente în alte state, între care conturile 401(k) din Statele Unite și modelul suedez ISK, potrivit inițiatorilor. Conturile de Economii și Investiții vor fi însă un instrument suplimentar. Nu înlocuiesc pensia publică, Pilonul II sau pensiile facultative. 

Cum vor funcționa Conturile de Economii și Investiții

Orice persoană fizică va putea deschide voluntar unul sau mai multe conturi CEI la o bancă sau la o societate de servicii de investiții financiare autorizată.

Titularul va decide cât și cât de des economisește. Banii vor putea fi investiți în instrumente precum acțiuni, obligațiuni și fonduri de investiții. Legea permite investiții pe piețe reglementate din Uniunea Europeană sau din state membre OCDE. Produsele financiare complexe și cu risc ridicat nu vor putea fi cumpărate direct prin aceste conturi. 

Câștigurile obținute în interiorul contului, precum dividendele, dobânzile sau creșterea valorii investițiilor, nu vor fi impozitate anual. Momentul taxării va depinde de varianta de cont aleasă. 

Fondurile acumulate vor rămâne în proprietatea titularului. Senatul arăta, la adoptarea proiectului, că sumele pot fi transmise moștenitorilor în cazul decesului titularului. 

CEI-S și CEI-D: care este diferența

Legea introduce două variante de cont.

CEI-S, unde „S” vine de la scutire, este alimentat cu bani proveniți din venituri nete, pentru care taxele au fost deja plătite. Câștigurile se acumulează fără impozitare în interiorul contului, iar la retragere nu mai este perceput impozit pentru fondurile respective. 

CEI-D, unde „D” vine de la deductibilitate, permite alimentarea contului cu sume care beneficiază de facilitate fiscală la momentul contribuției. Taxarea este amânată până la retragerea banilor. În această variantă poate contribui și angajatorul. Pentru contribuțiile acestuia, facilitatea fiscală se aplică în limita prevăzută de lege, de până la 33% din salariul de bază lunar al angajatului, potrivit formei adoptate. 

O persoană va putea avea mai multe conturi, inclusiv la administratori diferiți. Tipul unui cont nu va putea fi schimbat după deschidere. 

Când vor putea fi retrași banii

Conturile sunt construite ca instrumente de economisire pe termen lung. Sumele acumulate vor putea fi retrase, în principiu, după pensionare sau după împlinirea vârstei de 65 de ani. 

Inițiatorii insistă asupra efectului acumulării pe perioade lungi. Claudiu Năsui a prezentat miercuri un calcul în care o contribuție echivalentă cu aproximativ 10 lei pe zi, investită timp de 35 de ani la un randament real mediu de 7% pe an, ar putea ajunge la peste 100.000 de euro în valoarea actuală a banilor.

Este însă un scenariu construit pe ipoteza unui randament mediu constant, nu o sumă garantată de lege. Investițiile pe bursă pot avea atât perioade de creștere, cât și de scădere. Sebastian Burduja a prezentat un calcul similar pentru o contribuție de 300 de lei lunar timp de 35 de ani, care, în aceleași condiții de randament, ar depăși 500.000 de lei. 

Proiectul a avut susținere din mai multe partide

Inițiativa a fost elaborată de parlamentari PNL și USR, între care Gabriela Horga, Sebastian Burduja, Cristina Prună și Claudiu Năsui. 

„Conturile acestea funcționează precum conturile de investiții clasice de la orice broker sau bancă. Diferența este că în interiorul lor câștigurile nu vor fi taxate deloc. Taxarea are loc doar la început sau la sfârșitul perioadei de investiții. Pentru prețul unei cafele pe zi, putem avea peste 100.000 de euro economisiți la pensie, iar asta în valoare actuală a banilor”, a afirmat fostul deputat USR și actualul Ministru al Economiei din Republica Moldova, Claudiu Năsui.

La Senat, proiectul a fost adoptat pe 29 iunie sub denumirea „Conturi Individuale de Investiții pentru Viitor”. În forma prezentată acum după votul Camerei, instrumentul este denumit Conturi de Economii și Investiții. 

Scopul declarat de inițiatori este crearea unei posibilități suplimentare de acumulare pentru perioada de după retragerea din activitate și stimularea investițiilor pe piața de capital. Utilizarea conturilor va fi voluntară, iar sistemul actual de pensii rămâne separat.