Cea mai mare hartă genetică a cancerului la pisici deschide calea către tratamente comune cu cele pentru oameni

Acum, un amplu studiu publicat în revista Science, care a analizat sute de probe tumorale, a realizat cea mai completă hartă oncogenomică a pisicii domestice. Printre concluzii, două sunt strâns legate: pisicile și oamenii suferă aproape de aceleași tipuri de cancer, iar acest lucru deschide posibilitatea ca progresele în lupta împotriva cancerului la o specie să poată fi aplicate și celeilalte.

„Cancerul este una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate la pisicile în vârstă. Totuși, se cunosc foarte puține lucruri despre genetica ce determină aceste tipuri de cancer”, explică Louise van der Weyden, cercetătoare la Wellcome Sanger Institute din Marea Britanie și autoare principală a studiului, care a analizat probe tumorale (și țesut sănătos adiacent) de la 493 de pisici.

Cancerul la pisici: o boală frecventă, dar puțin studiată genetic

„Ni s-a părut profund nedrept că, în această eră a medicinei de precizie, în care terapiile țintite sunt tratamentul de elecție pentru cancer la oameni, acestea nu existau pentru pisici”, adaugă Van der Weyden.

Pentru a dezvolta tratamente eficiente este necesară identificarea mutației genetice din spatele fiecărei tumori. „Ne-am propus să caracterizăm genele care determină cancerul la pisici, definind oncogenomul pisicii domestice”, explică geneticianul.

O analiză genetică la scară largă

Cu participarea a aproximativ 20 de instituții, un amplu grup de geneticieni, oncologi și medici veterinari a secvențiat 978 de gene asociate tumorilor identificate la aceste pisici. Aceste gene au secvență și funcție similare cu aproximativ 1.000 de gene implicate în cancerul uman.

În total, au fost colectate probe de țesut din 13 tipuri majore de tumori, de la osteosarcom la adenocarcinom pancreatic, incluzând diverse carcinomuri mamare. Probele au provenit din biopsii și necropsii de la pisici domestice — majoritatea metiși — din cinci țări.

Analizând mutație cu mutație, genă cu genă și tumoră cu tumoră, cercetătorii au descoperit o asemănare izbitoare între pisici și oameni.

„Ceea ce ne-a surprins inițial a fost gradul de suprapunere al genelor mutate în cancerele ambelor specii”, explică Van der Weyden. „Totuși, în esență, nu este chiar atât de surprinzător, având în vedere că genomurile uman și felin sunt remarcabil de similare.” Aproximativ 90% dintre genele pisicii domestice sunt omoloage celor umane — un procent mai mare decât în cazul câinilor sau șoarecilor.

Cancerul de sân: un exemplu relevant

Cancerul de sân este un exemplu elocvent. Studiul a identificat șapte gene specifice care determină dezvoltarea anumitor forme agresive de cancer mamar. Cea mai frecventă genă implicată este FBXW7.

Peste jumătate dintre tumorile analizate la pisici prezentau mutații ale acestei gene.

„Un subtip este așa-numitul cancer de sân triplu negativ, deosebit de agresiv și mai frecvent la femeile tinere”, subliniază Van der Weyden. Pisicile dezvoltă acest subtip mult mai frecvent decât oamenii. „La pisici, este extrem de agresiv și seamănă foarte mult cu cancerul de sân triplu negativ la femei”, adaugă cercetătoarea.

Posibilitatea unor tratamente comune

Asemănarea dintre cancerele mamare la pisici și oameni deschide calea colaborării între specii în domeniul medical.

„Am descoperit că gena FBXW7, frecvent mutată în cancerul mamar felin, face ca celulele tumorale să fie mai sensibile la alcaloizii din vinca”, explică Van der Weyden. Este vorba despre compuși derivați din planta cunoscută sub numele de brebenoc, utilizați în chimioterapie.

Acest lucru înseamnă că medicamentele folosite la oameni ar putea fi utilizate și la pisici.

De asemenea, au fost identificate similarități cu mutații „driver” umane în limfoame, tumori osoase, cancer pulmonar, cancer cutanat și tumori ale sistemului nervos central, precum meningioamele. Pe baza acestor descoperiri, cercetările viitoare ar putea genera noi terapii pentru ambele specii.

Această abordare se aliniază conceptului One Health/One Medicine — o viziune holistică asupra bolilor, care depășește granițele speciei umane.

Medicina comparativă și rolul animalelor domestice

„Este o abordare pe care Robert Koch și Louis Pasteur au adoptat-o deja, dar noi am devenit aroganți, deși tuberculoza noastră este și a vacilor. Ce putem spune despre SARS-CoV-2 sau virusul gripal care afectează păsări și mamifere?”, amintește Alejandro Suárez Bonnet, profesor de patologie comparată la Royal Veterinary College din Marea Britanie și coautor al studiului.

El susține că animalele domestice împărtășesc atât de multe caracteristici cu oamenii încât pot reprezenta modele mai bune decât șoarecii de laborator. „Practic toate tipurile de tumori care apar la oameni apar și la câini”, spune el, iar acum se demonstrează că și la pisici.

Practica standard în cercetarea cancerului presupune inducerea tumorilor la șoareci, ceea ce introduce deja un bias. „Există tipuri de cancer foarte dificil de reprodus în laborator, pentru că nu se replică exact”, explică Suárez. „Am identificat grupuri de tumori care pot reprezenta modele spontane ale tumorilor umane, ceea ce este benefic pentru cercetarea umană.”

Un exemplu concret: cancerul vezicii urinare la câini, foarte agresiv, este biologic foarte asemănător cu cel uman.

Una dintre contribuțiile majore ale acestui studiu asupra cancerului la pisici este demonstrarea „importanței medicinei veterinare și a animalelor domestice ca element fundamental în cercetarea biomedicală generală”, conchide Alejandro Suárez.

O oportunitate pentru medicina de precizie

„Acest studiu consolidează valoarea animalelor de companie ca modele naturale pentru oncologia comparativă și pentru dezvoltarea strategiilor de medicină de precizie”, afirmă Guadalupe Sabio, cercetătoare la Centrul Național de Cercetări Oncologice din Spania (CNIO), care nu a fost implicată în studiu.

Ea consideră că aspectul cel mai interesant nu este doar descrierea genomică în sine, ci implicațiile sale. „În medicina umană, colaborarea strânsă între clinicieni și cercetători fundamentali a fost esențială pentru progresul în cercetarea cancerului, însă în medicina veterinară aceste punți sunt încă mai puțin dezvoltate.”

Există însă un context care ar putea schimba acest lucru: tot mai multe animale de companie trăiesc mai mult și dezvoltă spontan cancer în medii comune cu oamenii.

Pentru Sabio, acest lucru le face extrem de valoroase din punct de vedere științific. Dacă aceste punți vor fi consolidate, concluzionează ea, „beneficiul poate fi clar bidirecțional, atât pentru medicina umană, cât și pentru cea veterinară.”