Ce vrea România să obțină la Summitul NATO din Turcia

România ajunge la Summitul NATO de la Ankara cu o agendă densă și, în multe privințe, presantă. Amenințarea dronelor nu mai este un risc teoretic, ci un fenomen resimțit direct pe teritoriul național. Acesta devine principalul argument al Bucureștiului în fața aliaților, într-un context în care securitatea Mării Negre, livrările militare americane și sprijinul pentru Ucraina se împletesc într-un singur pachet de solicitări strategice.

Dronele, principala temă adusă de România la summit

Summitul va reuni liderii celor 32 de state membre ale Alianței. Între participanți se va afla și președintele Statelor Unite, Donald Trump. Reuniunea din capitala Turciei, programată pe 7 și 8 iulie 2026, va fi dedicată transformării angajamentelor asumate de aliați în investiții și dotări militare concrete. România intenționează să folosească acest cadru pentru a atrage atenția asupra unei probleme devenite urgentă, amenințarea dronelor.

Una dintre principalele teme susținute de delegația română va fi reprezentată de incidentele cu drone produse în apropierea sau chiar pe teritoriul țării, inclusiv cazul de la Constanța. Bucureștiul intenționează să folosească aceste incidente, dar și situațiile în care fragmente de drone au ajuns în apropierea frontierei cu Ucraina. Se va atrage astfel atenția asupra vulnerabilităților existente în detectarea și interceptarea aparatelor care zboară la altitudini foarte mici.

„România trebuie să atragă atenția în mod foarte clar asupra dronelor. Nu mai vorbim despre un risc teoretic, ci despre incidente care au ajuns pe teritoriul nostru”, au explicat sursele Mediafax.

Se caută ajutor

Din acest motiv, Bucureștiul caută forțe care să poată fi desfășurate mai rapid pe flancul estic al NATO. Printre variantele discutate se numără dislocarea unor sisteme radar din Slovacia, care să contribuie la detectarea dronelor ce se apropie de teritoriul României, dar și disponibilitatea exprimată de Spania de a trimite elicoptere utilizabile în misiuni de interceptare și doborâre a dronelor. Sursele descriu promisiunea Spaniei drept una „foarte bună”, deși detaliile operaționale și calendarul unei eventuale dislocări trebuie încă stabilite.

Conform surselor, proiectele majore antidrone aflate în pregătire ar putea produce rezultate concrete abia în perioada 2029-2030. E un orizont de timp care explică de ce România insistă pe soluții temporare, discutate cu mai mulți aliați, până la dezvoltarea unor sisteme permanente de apărare.

Marea Neagră, senzori noi și extinderea deminării

Pe lista de priorități a României se află și consolidarea supravegherii maritime la Marea Neagră. Bucureștiul va solicita sprijin pentru achiziționarea și integrarea mai multor tipuri de senzori care să permită detectarea rapidă a dronelor maritime, a minelor și a altor amenințări la adresa porturilor și infrastructurii energetice.

În paralel, autoritățile române lucrează la actualizarea Sistemului Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR). Modernizarea trebuie să îmbunătățească imaginea operațională asupra activității maritime și să permită identificarea mai rapidă a amenințărilor din apropierea coastelor României.

România urmărește, totodată, extinderea mandatului grupului naval creat împreună cu Turcia și Bulgaria pentru combaterea minelor marine aflate în derivă în Marea Neagră. Potrivit surselor, Bucureștiul dorește ca această misiune să contribuie, în viitor, și la protejarea infrastructurii critice din regiune. Pe lista obiectivelor ar putea intra porturile, conductele, cablurile submarine, platformele energetice și alte instalații importante pentru securitatea statelor riverane.

Marea Neagră a devenit, în ultimii ani, un teatru recurent de incidente legate de mine marine în derivă și drone, ca urmare a conflictului din Ucraina, un fenomen documentat public de mai multe state riverane.

F-35, întârzieri americane și miza fondurilor europene de apărare

O altă problemă care va fi ridicată la summit este reprezentată de întârzierile în livrarea unor echipamente militare comandate din Statele Unite. Potrivit surselor, mai multe state europene, nu doar România, sunt nemulțumite de faptul că sistemele contractate nu sunt livrate conform calendarelor stabilite. Aceste întârzieri afectează direct planificarea militară și capacitatea statelor de pe flancul estic al NATO de a înlocui rapid echipamentele vechi.

Programul F-35 este unul dintre exemplele invocate în discuțiile privind dependența de industria americană și costurile pe termen lung ale echipamentelor militare. Calendarul inițial prevedea ca România să înceapă să primească avioanele în jurul anului 2030. Sursele Mediafax susțin că nu există, în acest moment, certitudini privind respectarea termenelor. „În mod normal, din 2030 trebuia să începem să avem avioanele, dar nu știm exact când vor ajunge. F-35 este și un sistem foarte greu și costisitor de întreținut”, au declarat sursele citate.

La Ankara vor fi discutate și problemele privind accesul companiilor americane și turce la proiectele europene din domeniul apărării. Statele membre încearcă să găsească o formulă care să permită participarea partenerilor din afara Uniunii Europene. Asta fără ca fondurile europene destinate industriei de apărare să fie direcționate în principal către producători din afara blocului comunitar. Problema este importantă pentru România, având în vedere parteneriatele strategice atât cu Statele Unite, cât și cu Turcia, în paralel cu obligația de a respecta regulile programelor de finanțare ale Uniunii Europene.

Sprijin pentru Ucraina, încă 50 de milioane de euro pe masă

La Ankara, România analizează și anunțarea continuării sprijinului financiar pentru Ucraina la un nivel cel puțin egal cu cel din anul precedent. Contribuția ar putea ajunge la aproximativ 50 de milioane de euro, potrivit surselor citate.

Bucureștiul va continua să sprijine financiar achizițiile de apărare atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova. O face în ciuda opoziției exprimate de o parte a populației. Oficialii consideră că securitatea celor două state este direct legată de securitatea României și a întregului flanc estic al NATO. Practic, alături de solicitările privind dronele și Marea Neagră, sprijinul pentru vecinii aflați sub presiune rămâne un pilon constant al poziției românești în fața aliaților.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!