Cât de rapid se redresează prețul la carburanți în urma crizelor globale. În 2022 a durat doar patru luni

Prețul la carburanți este sensibil la evenimentele geopolitice. În special la conflictele sau tensiunile între țări ce sunt angrenate în sistemul global de producere a petrolului. Ca urmare nu este de mirare că, în ultimele zile, prețul petrolului a crescut accelerat pe fondul conflictului din Iran. Iar asta a dus la creșterea prețului carburanților în mai multe țări, inclusiv România.

Din moment ce o rezolvare viabilă nu este încă aproape, pentru a ne face o imagine despre când vom putea vedea o redresare a prețurilor am trecut în revistă câteva situații similare din trecut.

Războiul Iran-Irak (1980-1988)

Conflictul dintre Iran și Irak a fost probabil cel mai de impact eveniment care a influențat prețurile globale la carburanți în anii ‘80.

Conform listei cu prețuri anuale la carburanți la pompă realizată de Departamentul Statelor Unite al Energiei, creșterea a fost semnificativă. Astfel, în 1978 prețul benzinei a fost de 0,65 dolari per galon (1 galon=3.8 litri). Revoluția Iraniană din 1979 a urcat prețul la 0,88 dolari, iar în 1980, la oficializarea războiului, la 1,22 dolari. Maximul a fost atins în 1981, cu 1,35 dolari per galon. De atunci a început să scadă treptat, până când în 1984 s-a stabilizat la aproximativ 1,20 dolari.

Invazia Kuweitului (1990-1991)

Invazia Irakului asupra Kuweitului a fost o operațiune scurtă ce a dus la anexarea țării în mai puțin de o lună. Ofensiva a fost stopată de intervenția Statelor Unite în 1991. Înainte de acest eveniment, în SUA prețul unui galon de benzină era aproximativ 1 dolar în toată țara.

După invazie, a crescut până la un maxim de 1,3 dolari în toamna anului 1990. Dar s-a redresat rapid în comparație cu celelalte conflicte și în februarie 1991 se vindea din nou la aproximativ 1-1,1 dolari per galon.

Primăvara Arabă (2011-2012)

În perioada tensionată 2011-2012 din Orientul Mijlociu, care a început cu Războiul civil din Libia și a atins apogeul de panică în economie cu embargoul asupra Iranului, în România prețul la benzină a depășit pragul psihologic de 5 lei/litru. Valoarea prețului la carburanți nu a mai coborât sub acest prag de atunci.

Războiul civil din Libia, început în martie 2011, a dus prețul petrolului mai sus și după el și prețul benzinei în România, peste pragul menționat. Maximul perioadei a fost atins în septembrie 2012, cu 6,1 lei/litru.

În anii ce au urmat, tensiunile din Orientul Mijlociu au continuat să influențeze prețul petrolului. Dar din 2014, Guvernul Ponta a introdus supra-acciza de 7 eurocenți pe litru de benzină, care a făcut ca prețul de peste 5 lei/litru să devină noul nivel stabil.

Războiul din Irak (2003-2011)

Conflictul armat din Irak a fost caracterizat de perioada lungă de investire de resurse militare a Statelor Unite, fapt ce a făcut imposibilă redresarea. Conform EIA (US Energy Information Administration), în 2003 prețul în SUA pentru un galon de benzină era de aproximativ 1,7 dolari. După începerea invaziei, a crescut treptat până în septembrie 2005, când s-a stabilizat între 2,3 și 3 dolari per galon. Apoi a urmat criza financiara din 2008 care a dus la o altă creștere.

Invazia Ucrainei (Februarie 2022)

În februarie 2022, Vladimir Putin a anunțat demararea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, un conflict ce a luat prin surprindere Europa. Conform Eurostat, prețul la pompă pentru un litru de benzină în România se situa la aproximativ 6,7 lei pe 21 februarie 2022. După începerea conflictului, maximul atins a fost de 9,09 pe 27 iunie. Iar de atunci a început redresarea. Pe 24 aprilie 2023, prețul revenea la aproximativ 6,7 lei pe litru. A durat, deci, în jur de 14 luni pentru o întoarcere la nivelul precedent. Iar maximul a fost atins abia după patru luni de la începerea conflictului. Prin urmare, veștile sunt împărțite. Cea bună este că există șanse de revenire a prețului la carburanți. Nu sunt garantate, dar există precedente că se poate și ca prețurile să scadă. Vestea proastă e că, este foarte posibil, ca maximul să nu fi fost încă atins. Mai ales că nu se întrevede o finalizare rapidă, așa cum anunța inițial președintele Donald Trump.

Surse: EIA, Eurostat.