Cartierul fără nume din București. Cum renaște zona Căuzași prin inițiativa locuitorilor. Mihai Dascălu: „Putem interveni asupra orașului în care trăiesc”

Dar există și bucăți de oraș care au rămas undeva între mai multe identități. Zone pe lângă care oamenii trec fără să știe exact în ce cartier se află, deși în spatele străzilor, caselor și clădirilor se află o istorie de câteva sute de ani. Căuzași este una dintre ele. Astăzi, zona din jurul străzilor Căuzași, Parfumului, Labirint, Matei Basarab și a străzilor din apropiere este un amestec de case vechi, blocuri construite în perioade diferite, spații degradate, mici afaceri, școli și locuințe. 

Zona face parte din Zona Construită Protejată nr. 38 – Labirint, una dintre zonele protejate ale Capitalei. Reprezintă un „țesut tradițional difuz”, format în principal din locuințe individuale, cu parcele și clădiri de dimensiuni diferite. Regimul de protecție urmărește păstrarea caracterului arhitectural și urbanistic al zonei.

Căuzași 2030

Dar protejarea patrimoniului nu rezolvă automat și problemele de zi cu zi. Iar de aici începe povestea Căuzași 2030, o inițiativă de regenerare urbană derulată prin Asociația Cartier Viu. Mihai Dascălu, unul dintre oamenii implicați în proiect, spune în cadrul unui interviu pentru News Edge că totul a început de la câțiva vecini.

„Ideea a fost ca oamenii din zonă să înceapă să se întâlnească, să vorbească despre problemele pe care le au și să vadă dacă pot face ceva împreună. Am făcut un grup de WhatsApp, am început să distribuim informații și să organizăm întâlniri. Iar inițiativa civică s-a transformat ulterior într-o asociație. Nu a existat un plan măreț de la început. Mai întâi a existat nevoia de a face ceva într-un loc în care problemele erau vizibile”, declară el.

Un loc fără o identitate foarte clară

O problemă a zonei este și faptul că oamenii nu știu întotdeauna cum să o numească. Căuzași nu are aceeași identitate urbană pe care o au cartiere precum Cotroceni sau Dorobanți. Chiar și pentru bucureșteni, localizarea poate fi relativă. Fie e „pe lângă Udriște”, „în spatele Tribunalului”, „în zona Poliției” sau „spre Călărași”.

„Are foarte multe nume, foarte multe identități. Zona a trecut prin transformări numeroase în ultimele decenii. Înainte de demolările din perioada comunistă, aici exista o rețea urbană mult mai densă, cu străzi, case, prăvălii și spații comerciale. Piața Căuzași era unul dintre reperele zonei”, explică Mihai Dascălu.

În anii ’80, sistematizarea Bucureștiului a schimbat această parte a orașului. Pentru noul Centru Civic și pentru marile artere construite în acea perioadă au fost demolate suprafețe întinse din oraș. Piața Căuzași și o mare parte dintre străzile din jur au dispărut, iar vechea rețea de străzi a fost fragmentată.

Actuala Alee Căuzași este acum doar o urmă dintr-un oraș care nu mai există în aceeași formă. Iar această istorie contează pentru Căuzași 2030. „Proiectul își propune să ajute zona să-și construiască o identitate contemporană, fără să piardă ceea ce a mai rămas din trecut. Mai ales că strada Căuzași a fost una importantă, o arteră comercială cunoscută. A fost aici și Piața Căuzași. Era o zonă foarte mercantilă, comercială, care a fost demolată”, spune Mihai Dascălu.

De la „ce nu merge” la „ce putem face”

Reprezentanții proiectului Căuzași 2030 au avut discuții cu Primăria Municipiului București și cu Primăria Sectorului 3, iar una dintre direcțiile în care vor să meargă este recuperarea unor spații abandonate sau folosite astăzi informal. Un exemplu este un teren care a fost inițial spațiu verde și care a fost pierdut în timpul transformărilor urbanistice din perioada comunistă. Astăzi, terenul este folosit în principal pentru parcarea mașinilor.

Echipa proiectului a discutat despre posibilitatea ca acel spațiu să redevină parc. Astfel de spații pot fi transformate în microparcuri sau spații verzi de mici dimensiuni, introduse în țesutul existent al orașului. „Pot oferi un loc de odihnă și de întâlnire într-o zonă în care spațiul public este limitat”, a explicat Mihai Dascălu.

„De asemenea, dorim să reparăm și să înfrumusețăm două ziduri aflate la intrările în zonă prin picturi murale. Noi vrem să avem un plan bine dezvoltat de specialiști, cu propuneri concrete pentru problemele actuale. Asta înseamnă, între altele, să fie analizate împreună circulația pietonală, traficul auto, trotuarele și spațiile verzi. Lucrăm deja cu o firmă de arhitectură pentru o astfel de abordare integrată”, mai spune el. 

Un trotuar poate fi reparat, o clădire poate fi zugrăvită, un copac poate fi plantat. Dar dacă fiecare intervenție este făcută separat, fără o imagine de ansamblu, schimbarea riscă să rămână doar cosmetică.

Cine locuiește, de fapt, în Căuzași?

Mihai Dascălu descrie o comunitate foarte eterogenă. „Sunt oameni cu venituri mai mici, care locuiesc în clădiri degradate sau în locuințe sociale. Sunt apoi oameni de 35-45 de ani care locuiesc adesea în chirie. Există și investitori sau proprietari care au construit blocuri mici de apartamente mai scumpe”, spune el. 

Toți acești oameni locuiesc în același spațiu, dar nu îl privesc neapărat în același fel. Parcarea este din nou un exemplu bun. „Pentru un locuitor care nu își permite să plătească un loc de parcare, ideea de a transforma parcările informale în parcări cu plată poate fi greu de acceptat. Pentru altcineva, faptul că mașinile ocupă trotuarele și spațiile pietonale este pur și simplu o situație care nu mai poate continua”, punctează Mihai Dascălu.

La fel se întâmplă și cu terenul pe care proiectul îl vede ca un posibil viitor parc. „Unii locuitori îl văd ca pe un spațiu verde de care cartierul are nevoie. Alții îl văd ca pe unul dintre puținele locuri în care își pot lăsa mașina. Trebuie să găsim un numitor comun ca să putem duce proiectele mai departe. E nevoie să construim o comunitate capabilă să discute despre cum ar trebui să arate acel spațiu”, adaugă el.

Înainte de soluții, cercetarea

Iar pentru a afla ce își doresc oamenii din zonă, reprezentanții proiectului au început să lucreze și cu cercetători. Există o colaborare cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, iar din toamna lui 2026 este prevăzută o cercetare socioeconomică realizată împreună cu IRES. 

„Ideea este să aflăm de la locuitori ce probleme consideră ei importante, ce schimbări își doresc și ce lucruri nu ar vrea să piardă. Să vedem care sunt prioritățile lor, să înțelegem cum văd ei lucrurile. De pe urma concluziilor vom lucra mai apoi și la intervenții ulterioare”, explică Mihai Dascălu.

De asemenea, UNATC a căutat voluntari pentru fotografie, videografie, interviuri pentru a construi o arhivă de povești despre oameni, case, străzi, afaceri locale și probleme urbane.

Străzi închise temporar 

O altă direcție a proiectului este să creeze ocazii în care oamenii să folosească spațiul public altfel decât o fac în fiecare zi. „Vrem să organizăm un eveniment de mici dimensiuni în care anumite străzi ar putea fi închise temporar, iar școlile, micile afaceri și alte inițiative locale ar putea ieși în spațiul comun”, spune Mihai Dascălu,

În jurul unor astfel de locuri, reprezentanții Căuzași 2030 vor să aducă împreună oameni care există deja în cartier, dar care nu au neapărat ocazia să se întâlnească. În plan este și un eveniment de tip „Case deschise”, în care anumite clădiri din zonă vor fi prezentate publicului, împreună cu poveștile lor. „Lucrăm și la colaborări cu alte organizații pentru evenimente diverse, pentru a crea un fel de conversație colectivă despre cartier”, adaugă el. 

De ce „2030”?

„2030”, spune Mihai Dascălu, sugerează un orizont suficient de îndepărtat pentru ca o zonă să poată fi cercetată, planificată și schimbată pas cu pas. Pentru unele intervenții este nevoie de administrație, pentru altele de specialiști, bani, avize sau proprietari dispuși să investească.

„O parte dintre lucrurile făcute până acum au fost realizate pro bono. Au existat companii care au oferit sprijin pe partea juridică sau pentru măsurători topografice. Pentru proiectele mai mari sunt însă necesare resurse, iar noi la asociație încercăm să obținem finanțări”, explică el.

Un București care începe să se organizeze de jos în sus

Căuzași 2030 este parte dintr-un fenomen mai larg al unor mici inițiative comunitare în București. Mihai Dascălu vede în această mișcare o schimbare generațională. „Oameni din generațiile mai tinere, inclusiv millennials și Gen Z, încep să creadă că pot interveni asupra orașului în care trăiesc. Nu neapărat prin funcții sau prin instituții, ci prin inițiative mici pe o stradă, un spațiu verde, o clădire, o poveste, o întâlnire între vecini”, subliniază el.

În cazul Căuzași, inițiativa vine de la oameni care au și alte vieți. Au locuri de muncă, familii și proiecte personale. Asociația este, cum o numește Mihai Dascălu, aproape o „a doua viață”.

„Cumva, comunitatea ne-a ales pe noi”

Mihai Dascălu vorbește despre motivul pentru care se implică în Căuzași 2030 și subliniază faptul că oamenii sunt concentrați pe propriile nevoi. „Consumă, muncesc, își urmăresc interesele și încearcă să-și construiască propria viață. Dar nu întotdeauna se gândesc și la ce pot lăsa în urmă pentru comunitatea din care fac parte”, spune el.

„N-am ales eu neapărat comunitatea asta, cumva comunitatea ne-a ales pe noi”, adaugă el.

Căuzași 2030 este despre felul în care oamenii încep să se raporteze la orașul lor. Despre momentul în care un teren folosit ca parcare începe să fie privit ca un posibil parc. Despre o clădire veche care nu mai este doar „o casă degradată”, ci parte din istoria locului. Despre un trotuar ocupat de mașini care devine o problemă comună, nu doar o neplăcere individuală.