Inițiativa își propune să transmită un mesaj clar către adolescenți: „Tinerii noștri aleg viața”. În campanie se folosesc mai multe instrumente de comunicare. Se utilizează spoturi video difuzate în transportul public și la televiziuni, până la spectacole de teatru și întâlniri directe cu elevii.
Campania media are ca element central un clip video care prezintă povestea unui adolescent aflat „la răscruce”. Este pus în fața unei alegeri între droguri și viață. Directoarea instituției, Anișoara Elena Crețu, spune în cadrul unui răspuns pentru News Edge faptul că spotul a primit avizul CNA la începutul lunii februarie și a fost transmis către mai multe televiziuni.
În paralel, mesajul campaniei este promovat și în spațiul public. Se difuzează pe ecrane LED din București și în transportul public, prin intermediul rețelelor Metrorex și Societatea de Transport București. Conform răspunsului primit din partea Anișoarei Elena Crețu, expunerea potențială este amplificată de milioane de validări lunare ale călătorilor.

Cum ajunge campania antidrog la adolescenți
Dincolo de componenta media, organizatorii spun că un alt punct central al proiectului este contactul direct cu adolescenții. În acest scop, a fost creat programul „Dialog în viitor”. Organizatorii combină un spectacol de teatru cu discuții deschise între elevi și specialiști. În cadrul programului este jucată piesa „În ceață”, un spectacol al Asociației Culturale pentru Educație prin Artă. Sceneta abordează tema presiunilor și tentațiilor cu care se confruntă tinerii.
Elevii participă gratuit la evenimentele organizate în Sala Dalles prin intermediul Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Prima întâlnire a avut loc pe 25 februarie și a adunat 290 de adolescenți. Iar pentru 2026 sunt programate nouă reprezentații. Dacă sala va fi ocupată la capacitate maximă, aproximativ 2.700 de elevi ar putea participa direct la aceste activități pe parcursul anului.
Cine este publicul țintă și cine promovează mesajul
Unul dintre primele lucruri care pot ridica semne de întrebare atunci când privești lista persoanelor publice implicate în campanie este legat de publicul lor din mediul online. La o primă vedere, multe dintre vedetele invitate să promoveze mesajul nu sunt, în mod tradițional, urmărite în număr mare de adolescenți, adică publicul țintă declarat al campaniei. Din această perspectivă, alegerea lor poate părea neobișnuită pentru o inițiativă care își propune să ajungă în primul rând la tineri.
În comunicarea publică a proiectului apar nume cunoscute din televiziune, din muzică, din cinematografie sau din teatru. Pe listă se regăsesc Carmen Tănase, Alina Sorescu, Simona Pătruleasa, Ozana Barabancea, Mihai Petre, Romanița Iovan și alții. În lipsa unor explicații suplimentare, s-ar putea crede că alegerea lor a fost făcută în primul rând pentru vizibilitate generală, nu neapărat pentru influența directă asupra adolescenților.
Directoarea Centrului Metropolitan de Educație și Cultură „Ioan I. Dalles” explică faptul că logica selecției a fost diferită. Potrivit ei, criteriile au fost relativ simple și au vizat în primul rând profilul personal al celor invitați. „Sunt persoane publice care au copii. Sunt persoane publice care nu au fost asociate în trecutul lor cu consumul de substanțe psiho-active și persoane publice care s-au alăturat pro bono. Ceea ce este un criteriu esențial”, explică ea.
E important ca mesajul să ajungă și la părinți
În viziunea organizatorilor, implicarea unor părinți cunoscuți în spațiul public are rolul de a transmite mesajul campaniei nu doar către adolescenți, ci și către familiile acestora. „Familia este cea mai importantă în dezvoltarea unui copil. Iar în adolescență copiii tind să se îndepărteze de aceștia. Considerăm că trio-ul părinți – copil – școală, bazat pe comunicare și înțelegere, trebuie consolidat”, mai spune Anișoara Elena Crețu.
Un alt aspect important este faptul că participarea acestor vedete nu presupune costuri pentru proiect. Ceea ce nu reieșea foarte clar din anunțurile inițiale ale campaniei „Toate persoanele publice au participat pro bono. De aceea nu există o ciclicitate a postărilor acestor persoane. Ci îmi revine sarcina de a îi ruga din când în când să reposteze”, precizează directorul instituției.
În acest context, rolul lor devine mai degrabă unul simbolic și de susținere publică a mesajului campaniei. Implicarea acestor persoane publice în campanie nu este o componentă centrală a strategiei de comunicare către adolescenți.
Bugetul este aproape zero
Organizatorii subliniază faptul că bugetul campaniei este unul foarte mic. Potrivit datelor transmise de Anișoara Elena Crețu, majoritatea componentelor proiectului sunt realizate prin parteneriate gratuite. Clipul video, promovarea media și implicarea vedetelor au costat zero lei. Iar spațiile publicitare au fost oferite gratuit de parteneri din zona publicității outdoor.
Promovarea online este realizată exclusiv prin canalele proprii ale instituției și ale partenerilor. Deoarece centrul cultural nu are o linie bugetară dedicată marketingului. Singurele costuri directe sunt legate de spectacolul de teatru. Actorii, trei la număr, sunt plătiți cu 1.000 de lei net pentru fiecare reprezentație. Ceea ce înseamnă un total de aproximativ 27.000 de lei pentru cele nouă spectacole din 2026.
Care este contextul mai larg al prevenției antidrog
Dincolo de această campanie punctuală, dezbaterea despre prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor este una mult mai amplă. Fostul șef al serviciului antidrog din cadrul Poliției Capitalei, Cătălin Țone, consideră că România a pierdut teren în ultimele decenii în lupta cu acest fenomen.
„Cred că tuturor românilor le este foarte clar că, din păcate, în ultimii 20 de ani România a pierdut tempouri perceptibile în lupta cu fenomenul drogurilor, în special pe latura prevenirii”, spune el în cadrul unui interviu pentru News Edge.
Cătălin Țone este de părere că instabilitatea instituțională a afectat politicile publice din domeniu. „În acest scop, am înregistrat eșecuri răsunătoare, cu manageri schimbați atât de des, încât se blochează definitiv în fața microfoanelor sau își verbalizează teama că vor fi «făcuți zob» dacă spun adevărul”, subliniază specialistul.
În opinia lui, politizarea instituțiilor a agravat problema. „Și dacă asta ne mai trebuia… de peste un an, politizarea instituției guvernamentale responsabilă de strategie (ANPCDDA) este atât de profundă, încât mai-marii au punctat vizibil doar la postări personale, vecine cu lauda, pe social media”, a adăugat Cătălin Țone.
„Strategii și prevenire nu mai face aproape nimeni”
Potrivit lui, lipsa unei strategii coerente a lăsat loc unor inițiative care s-au pierdut în fața unor alte evenimente politice. „Așa stând lucrurile, strategii și prevenire în domeniul drogurilor nu mai face bine aproape nimeni de la stat, spun unele voci”, este de părere Cătălin Țone.
El afirmă că în spațiul public au apărut numeroși „specialiști” autoproclamați. „Totul pare o improvizație în care, peste noapte, s-au născut cete de specialiști antidrog, mânați de fuga după notorietate, dar mai ales după resursele financiare, care au început să răsară pe ici, pe colo”, a punctat fostul șef al serviciului antidrog din cadrul Poliției Capitalei.
De asemenea, expertul avertizează că domeniul prevenirii este unul complex și nu poate fi abordat superficial. „Și, se pare, că decidenții au uitat și faptul că domeniul, în ansamblul lui, este complex și multidisciplinar și că nu poate oricine să facă activități de profil, indiferent de cât de toleranți și nepricepuți sunt beneficiarii”, a mai explicat el.
Puține programe antidrog sunt constante
În prezent, spune Cătălin Țone, doar câteva instituții și organizații desfășoară constant activități de prevenire. La data actuală, prevenire antidrog fac în mod constant, afirmă el, doar câteva entități de stat și câteva asociații/fundații. „Dar sunt activități insuficiente, desigur, pentru diluarea cererii de droguri aflată într-o continuă creștere”, remarcă el.
În acest context, specialistul consideră că orice inițiativă este binevenită. „Orice campanii sau acțiuni, în special cele voluntare, sunt bine-venite. Nu am auzit pe nimeni să vină în fața unor elevi și să le spună: «Drogati-vă!». Totul merge într-o singură direcție. Aceea a orientării tinerilor de a sta cât mai departe de droguri”, a mai declarat Cătălin Țone în cadrul interviului pentru News Edge.
Totuși, spune el, eficiența acestor campanii trebuie evaluată. Problema este, în opinia sa, cea a pregătirii și a profesionalismului celor care fac aceste activități și, nu în ultimul rând, a eficienței acestora.
E nevoie de o bază științifică
Cătălin Țone atrage atenția că programele de prevenire trebuie să fie fundamentate științific. Conform declarațiilor sale, este obligatoriu ca acestea să aibă fundament științific și adaptabilitate la realitățile din România, care au un grad de atipicitate.
Cu referire la campania organizată la București în momentul de față, el spune că inițiativa nu este una de neglijat. „Campania dezvoltată la data actuală în București de către un centru cultural de stat nu este rea”, este el de părere.
„Am înțeles din spațiul public că mizează preponderent pe organizarea unor spectacole în sala pe care centrul o gestionează”, adaugă el. Cătălin Țone consideră că teatrul poate avea un rol educativ, chiar dacă impactul depinde de modul în care este construit mesajul. „Piesele jucate, despre care eu nu știu detalii, reprezintă o alternativă de petrecere a timpului liber și, de ce nu, o direcționare către o viață culturală”, a punctat specialistul.
Cine și cum transmite mesajul în campania antidrog
În opinia sa, contează foarte mult cine transmite mesajul. Căci este mesajul este important, este esențial cum este transmis și de către cine. „Pentru că, știm bine, sunt persoane publice care îndeamnă la consumul de droguri sau care au o viață dezorganizată și/sau vicioasă”, atrage el atenția.
Un alt punct important de care trebuie ținut seamă este modul în care sunt alese persoanele implicate în campanie. „Dacă vorbim de bani publici, atâția câți sunt, cred că ar fi trebuit să se elaboreze proceduri și reguli de selecție a persoanelor plătite, inclusiv privind moralitatea și «priza» la tineri”, este de părere Cătălin Țone.
În lipsa unor astfel de criterii, spune el, există riscul ca beneficiile campaniei să fie mai degrabă de imagine pentru cei implicați. „Pentru că, oricând, instituțiile abilitate pot declanșa un audit prin care să se constate că eficiența campaniei a fost doar preponderent pentru creșterea numărului de urmăritori ai unor conturi private de social media”, a subliniat fostul șef al serviciului antidrog din cadrul Poliției Capitalei.
Cătălin Țone subliniază și importanța transparenței în gestionarea resurselor publice. „De asemenea, sunt importante și costurile acestor activități și modul în care sunt gestionați banii publici, inclusiv prin folosirea resurselor statului (angajați ai centrului, Metrorex, STB)”, afirmă el.
Testul real este dialogul cu elevii
Expertul spune că lucrează frecvent cu tineri și știe cât de bine informați pot fi aceștia. El organizează și participă la sute de activități preventive cu mii de minori, tineri și adulți. „Și întotdeauna țin cont de percepția, propunerile și ideile lor. Oare aceste aspecte au fost analizate?”, se întreabă el.
În opinia lui, sesiunea de întrebări și răspunsuri va fi momentul în care se va vedea dacă proiectul este bine pregătit. „Se discută despre sesiuni de Q&A după fiecare piesă de teatru, dar nu sunt lămurit cu privire la ce specialiști vor răspunde la aceste întrebări și cât de pricepuți sunt, pentru că adolescenții și tinerii noștri știu foarte multe și îi pot încuia”, remarcă el.
Cătălin Țone oferă și un exemplu concret. „Ca simplu actor plătit să faci asta, cu tot respectul față de această profesie, nu cred că ai cunoștințele necesare dacă ești întrebat din public care este diferența dintre cristal și LSD”.
Ce tensiuni sunt în domeniu
În declarațiile sale, Cătălin Țone face referire și la tensiunile existente între diferitele organizații implicate în prevenirea antidrog. „Cred în voluntariat, în a face și a dărui fără a critica”, specifică specialistul.
El spune că a fost surprins de unele declarații făcute în spațiul public despre activitatea altor organizații. „Și spun asta pentru că o doamnă, care răspunde de acest program, fiind probabil primul din viața dânsei de acest fel, fiind întrebată la postul public de radio despre activitatea personală în cadrul acestui program, a început să critice metodele și activitatea de profil a unei asociații de bună credință, care face aceste activități de peste 20 de ani”, a declarat el.
„Această reacție îmi ridică câteva semne de întrebare referitoare la priceperea și buna-credință a doamnei actrițe. Ea ocupă vremelnic (de câteva luni, am înțeles) poziția de șefă a centrului cultural, demnitate din care i-a venit brusc ideea declanșării unei campanii antidrog, bazată, vedem, și pe critici din senin la adresa muncii altora”, a mai spus Cătălin Țone.
O problemă care cere soluții pe termen lung
Indiferent de disputele din spațiul public, problema consumului de droguri în rândul tinerilor rămâne una serioasă. Potrivit studiului european ESPAD, citat de organizatorii campaniei, aproximativ 6,2% dintre elevii de 16 ani din România au consumat cel puțin o dată un drog ilicit. Iar 4% au declarat că au făcut acest lucru în ultimul an.
Cătălin Țone spune că orice demers de prevenire poate avea valoare, dacă este făcut cu seriozitate și deschidere. „Când vrei să salvezi vieți și să faci bine, trebuie să fii decent, tăcut, tolerant și să fii deschis permanent la a învăța și la a progresa”, concluzionează specialistul.
