România și alte 15 state cer Comisiei Europene să nu reducă bugetul pentru agricultură și fondurile de coeziune. În schimb, contribuitorii neți vor să dea mai puțini bani către UE

Statele membre se confruntă cu privire la nivelurile de cheltuieli din propunerea Comisiei pentru bugetul din 2028-2034. Țările mai bogate ale UE, care finanțează cheltuielile UE, vor să reduce bugetul pe termen lung. În documentul propus de Comisia Europeană, acesta este de 1,8 trilioane de euro.

Apar contradicții massive cu doar câteva săptămâni înainte de începerea negocierilor privind cifrele. Miniștrii care reprezintă nouă contribuabili neți — statele UE care plătesc mai mult decât primesc înapoi — se întâlnesc.

Ei vor să organizeze o campanie de opoziție. Diplomații din patru capitale europene spun pentru POLITICO, că miniștrii se vor întâlni marți.  Acolo vor planifica modul în care se vor opune propunerii.

Coaliție pentru reducerea bugetului propus de Comisia Europeană

„Volumul trebuie redus substanțial”, a declarat ministrul suedez al afacerilor europene, Jessica Rosencrantz, înaintea întâlnirii. „Pur și simplu nu există nicio marjă pentru o creștere dramatică a contribuției Suediei sau a oricărui alt contribuabil net. Suedia și alte țări vor exprima acest lucru foarte clar în perioada premergătoare următorului Consiliu European.”

Pe lângă Suedia, se așteaptă ca la discuții să participe și Danemarca, Finlanda, Austria, Țările de Jos, Germania, Franța, Irlanda și Belgia. Aceste discuții au loc înaintea dezbaterii Cadrul Financiar Multianual al UE, adică bugetul pe termen lung.

România și alte 15 țări cere mai mulți bani de la UE

Însă un grup rival format din 16 țări — printre care Italia, Spania și Polonia — se opune reducerilor propuse. Potrivit acestora, cheltuielile pentru agricultură, plățile către regiunile mai sărace și pescuitul trebuie majorate. În actuala propunere de buget a Comisiei, ele reprezintă mai puțin de jumătate din cheltuielile totale.

„Politica de coeziune, politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului sunt singurele politici care se confruntă cu reduceri.”  Au scris țările într-o declarație comună luni seara, coordonată de România. Semnatarii sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania.

Bugetul UE propus de Comisia Europeană. Prea mult sau prea puțin?

Comisia Europeană speră că statele membre vor aproba propunerea sa de a cheltui până la 1,8 trilioane de euro între 2028 și 2034. Acesta include rambursările datoriilor acumulate în perioada pandemiei de Covid. În total, cheltuielile s-ar ridica la aproape 2 trilioane de euro, adică 1,26% din venitul național combinat al tuturor țărilor UE. Prin comparație, actualul buget al UE este echivalent cu aproximativ 1,1% din PIB-ul cumulat al țărilor membre.

„Trebuie să renunțăm la reflexul de la Bruxelles de a încerca pur și simplu să rezolvăm fiecare problemă cu mai mulți bani”. Sunt spusele ministrului austriac pentru Europa, Claudia Bauer. „Mai ales într-un moment în care multe state membre sunt nevoite să facă economii la nivel național.”

„De aceea, țările contribuitoare nete colaborează mai strâns”, a adăugat Bauer. „Cu o abordare comună și, acolo unde este necesar, cu limite clare pentru următorul buget al UE.”

Pe măsură ce negocierile devin tot mai aprinse, cele 16 țări care susțin un buget mai mare pun presiune. Vizate sunt cele cinci state, Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Țările de Jos, care beneficiază de reduceri la contribuțiile lor la bugetul UE. Declarația lor a reînnoit apelurile adresate Comisiei de a elimina rabaturile. Acestea argumentează că „nu există nicio justificare politică sau economică pentru reintroducerea acestora”.

16 țări vor să ramburseze cu întărziere banii de la UE

Cele 16 țări au semnalat, de asemenea, dorința de a amâna o parte din rambursarea împrumuturilor UE post-Covid. Estimare este că acestea vor costa 168 de miliarde de euro pe parcursul următorului ciclu bugetar.

Diplomația contribuitorilor neți are loc pe fondul așteptărilor ca o defalcare detaliată a bugetului propus, să aibă loc la începutul lunii iunie. Planurile au fost elaborate de Cipru, care deține în prezent președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE.

Cipru a purtat discuții cu delegațiile naționale în ultimele câteva săptămâni pentru a evalua limitele lor. Țara ar putea prezenta defalcarea actualizată a bugetului încă din 10 iunie, au declarat alți doi reprezentanți.

Bugetul UE va fi discutat de oficialii celor 27 de state

Ulterior, planurile vor trebui prezentate ambasadorilor de la Bruxelles. Ele vor fi apoi discutate de președinții și prim-miniștrii din întreaga UE. Se va întâmpla în cadrul summitului Consiliului European care va începe pe 18 iunie.

Deși dorește să-și limiteze propriile contribuții, grupul celor nouă plătitori neți vrea totuși cheltuieli mari pentru apărare. Grupul susține creșterea cheltuielilor pentru obiective precum consolidarea securității naționale și întărirea industriilor.

Contribuitorii vor mai mulți bani de la UE pentru apărare și industrie

„Avem nevoie de un acord oportun privind un buget modern și adaptat viitorului, cu priorități precum competitivitatea și apărarea.” Este declarația ministrul finlandez al afacerilor europene, Joakim Strand. „În același timp, nivelul general al cadrului trebuie să fie mai redus.”

Între timp, noul guvern al Țărilor de Jos va solicita Bruxelles-ului să ia „decizii dificile” cu privire la noul buget. Executivul vrea să se asigure că resursele sunt „alocate acolo unde pot genera cea mai mare valoare adăugată.” Miniștrii de externe și de finanțe ai țării au afirmat că ar trebui realizate economii semnificative în domenii-cheie. Ei susțin inclusive reducerea subvențiile agricole, plățile către regiunile mai sărace și salariile funcționarilor UE.