Cum să privim Bucureștiul cu „ochelari de urbanist”? Samuel Stancu explică de ce accesibilitatea, umbra, pavajul trotuarelor și alte detalii mici arată succesul unui oraș

Samuel Stancu, urbanist în cadrul UrbanizeHub, spune în cadrul unui interviu pentru News Edge că atenția la astfel de detalii a devenit un reflex profesional. „Primele lucruri pe care le observ sunt legate de accesibilitate. Noi suntem obișnuiți să ignorăm multe lucruri din spațiul public. Mergem pe un trotuar și nu ne dăm seama că sunt mașini parcate pe el, pentru că noi reușim să ne strecurăm. Dar nu ne punem în locul altor categorii de utilizatori, în locul persoanelor în scaune cu rotile, de exemplu, sau al părinților cu cărucioare sau oameni în vârstă”, spune el.

București, orașul care funcționează doar pentru unii cetățeni?

În ultimii ani, în București au fost amenajate multe rampe și trotuare noi. Chiar și așa, multe dintre ele continuă să fie ocupate de mașini parcate, mobilier urban amplasat nepotrivit sau diferite obstacole care reduc spațiul destinat pietonilor. Din perspectiva unui urbanist, vorbim despre semne că orașul nu a fost proiectat din start în funcție de nevoile tuturor celor care îl folosesc.

Vara, primul lucru pe care îl caută cineva este umbra, mai ales că verile din București au devenit tot mai greu de suportat. Suprafețele acoperite cu asfalt sau beton transformă multe străzi în adevărate insule de căldură. De aceea, vegetația și spațiile verzi sunt importante pentru oraș. Urbanistul spune că și speciile plantate contează, la fel ca modul în care acestea sunt combinate. „Fiecare specie are avantaje și dezavantaje. De aceea este important să existe un mix și să lucrezi împreună cu peisagiști și horticultori, care știu exact ce plante trebuie folosite și unde. Felul în care este gândită vegetația poate schimba complet experiența unui spațiu”, punctează el.

Asfaltul spune o poveste

Nu mulți se gândesc vreodată să analizeze materialul pe care calcă în drumurile lor prin oraș. Pentru un urbanist, însă, trotuarul spune multe despre felul în care a fost gândită o anumită zonă. „În general, observ imediat dacă un spațiu public este realizat cu materiale de calitate. Cel mai simplu exercițiu este să te uiți la trotuar. Dacă este acoperit cu asfalt, de multe ori înseamnă că s-a urmărit o intervenție rapidă. Materialele influențează confortul, rezistența în timp și chiar temperatura resimțită la nivelul străzii”, a mai spus Samuel Stancu.

În marile orașe europene, alegerea materialelor este parte din identitatea locului. Pavajul, textura și finisajele contribuie la aspectul unui cartier, dar și la modul în care oamenii îl percep și îl folosesc.

O simplă bancă poate spune cât de primitor este un spațiu

Pentru un urbanist, mobilierul urban reprezintă un indiciu clar despre felul în care este înțeles spațiul public. „Băncile sunt foarte importante. Contează cum este gândit mobilierul urban, dacă este multifuncțional, dacă este adaptat unor situații diferite. Sunt lucruri mici, dar care au un impact foarte mare. Chiar dacă nu le conștientizăm, ele ne provoacă anumite stări și reacții. De multe ori nu știm de ce nu ne simțim bine într-un spațiu, însă explicația stă tocmai în felul în care acesta a fost proiectat”, adaugă specialistul. 

Urbanismul, spune el, înseamnă planuri și clădiri, dar înseamnă și psihologie. Înseamnă să înțelegi cum reacționează oamenii la spațiul din jurul lor și să construiești spații și orașe care îi fac să se simtă în siguranță, confortabil și bineveniți.

Cum recunoști un loc în care oamenii se simt bine?

„E același principiu ca la restaurante”, explică Samuel Stancu. „Cum îți dai seama că într-un restaurant mâncarea este bună? Când vezi că este mereu plin. La fel este și cu spațiul public. Dacă oamenii îl folosesc constant, înseamnă că este un loc în care le face plăcere să stea. Nu stau acolo degeaba. Comportamentul oamenilor este cel mai sincer indicator al succesului unui proiect. Oricât de spectaculoasă ar fi o piațetă sau un parc în randările de prezentare, dacă oamenii aleg să treacă în grabă prin el și nu să rămână, înseamnă că spațiul nu și-a îndeplinit pe deplin rolul”, detaliază el. 

De asemenea, nu doar numărul celor care folosesc un spațiu contează, ci și cine îl folosește. Samuel Stancu spune că unul dintre cele mai importante semne ale unui spațiu public reușit este prezența categoriilor considerate vulnerabile. „Dacă vedem femei, copii, oameni în vârstă folosind acel spațiu, inclusiv seara, este un semn că oamenii se simt în siguranță acolo. Dacă nu se simt în siguranță, pur și simplu nu îl vor folosi”, spune specialistul.

Uneori, oamenii proiectează orașul mai bine decât arhitecții

Samuel Stancu vorbește apoi despre conceptul cunoscut în urbanism sub numele de „desire paths” sau „potecile dorinței”. „Înainte să fie construite unele parcuri, se lasă oamenii să circule liber, iar aleile se formează singure. Abia apoi sunt pavate. Omul știe cel mai bine ce își dorește de la un spațiu, iar proiectantul trebuie să urmeze acest instinct. Este o schimbare de perspectivă importantă. În loc ca oamenii să fie obligați să se adapteze unui proiect, proiectul ajunge să fie adaptat comportamentului oamenilor”, spune el.

Principiul a fost folosit în numeroase proiecte de regenerare urbană din Europa și America de Nord. Asta pentru că reduce diferența dintre orașul imaginat pe planșetă și orașul folosit în realitate.

Relația complicată dintre bucureșteni și orașul lor

Samuel Stancu crede că una dintre cele mai mari provocări ale Bucureștiului este relația pe care locuitorii o au cu propriul oraș. El face referire la concluziile unui studiu prezentat în cadrul Bucharest Design Festival, realizat împreună cu The Institute, potrivit căruia mulți bucureșteni dezvoltă o relație mai degrabă „tranzacțională” cu orașul.

„Oamenii așteaptă doar să primească de la București. Foarte mulți se gândesc mai ales la ce le oferă orașul, nu și la ce pot oferi ei comunității din care fac parte. Dezvoltarea unui oraș nu depinde exclusiv de administrație sau de investițiile publice. La fel de importantă este implicarea comunităților locale. Dar în București există societate civilă activă, există grupuri de inițiativă civică și oameni care vor să schimbe zona în care trăiesc”

În ultimii ani, astfel de inițiative s-au remarcat în spațiul public. Grupuri de locuitori au reușit să salveze spații verzi, să propună proiecte pentru cartierele lor sau să participe la consultări publice legate de dezvoltarea orașului. 

Orașul începe să se schimbe atunci când începem să-l observăm

Samuel Stancu este de părere că unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poate face un urbanist este să observe oamenii înainte să deseneze un proiect. De aceea, spune el, cele mai reușite spații publice sunt cele în care oamenii aleg să rămână, să socializeze și să revină. Un oraș funcționează atunci când devine parte din viața de zi cu zi a comunității.

În opinia specialistului, Bucureștiul are încă multe probleme de rezolvat, de la accesibilitate și lipsa umbrei până la modul în care sunt proiectate unele spații publice. Însă, Capitala are și un avantaj important, anume că există tot mai mulți oameni care vor să se implice în schimbarea cartierelor în care trăiesc, fie prin grupuri civice, fie prin consultări publice sau inițiative locale.

„Este foarte mult loc de schimbare în bine. Oportunitățile de a face lucruri bune în București sunt foarte mari”, concluzionează urbanistul.