Extinderea UE. Deși a pornit ultima, Moldova impresionează Comisia Europeană

Comisarul European pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Marta Kos, consideră că anul acesta marchează un moment decisiv pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Ea plasează Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina în topul țărilor candidate.

Un ritm de negocieri fără precedent în ultimul deceniu

De la primul val de aderare, din 1973, Uniunea Europeană a mai trecut prin șapte extinderi succesive, dar niciun stat nu s-a alăturat blocului comunitar de la intrarea Croației, în 2013. Un nou membru pare exclus înainte de 2028, adică la aproximativ 15 ani distanță de ultima aderare.

Totuși, 2026 se conturează drept un an cu un ritm neobișnuit de intens, în privința deschiderii și închiderii capitolelor de negociere pentru statele candidate deja existente. Într-un interviu acordat publicației France24, Marta Kos a numit acest interval „anul extinderii”.

Muntenegru, cel mai aproape de aderare

„Muntenegru, care este cu adevărat țara aflată în frunte, ar putea încheia negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028”, a declarat Kos.

Comisara a plasat, în același grup fruntaș, și alte 3 state candidate.

„Albania este pe drumul cel bun. Moldova face progrese din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina. Așadar, acestea sunt cele patru țări aflate în frunte. Dar când spun că acesta este anul extinderii, mă refer la faptul că, în cele nouă luni ale acestui an, am deschis și închis mai multe capitole decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani”, a mai spus ea.

„Cel mai bun elev din clasa mea”

Kos a făcut, totuși, o distincție clară între statul aflat cel mai aproape de aderare și cel considerat exemplu de progres. Potrivit ei, Moldova „este cel mai bun elev din clasa mea”. Ea are în vedere că a pornit procesul de aderare mult mai târziu decât candidatele din Balcani.

Bosnia și Herțegovina, cu o rată de reformă de zero

Referitor la statele din Balcani, comisara a recunoscut că ritmul reformelor diferă foarte mult de la o țară la alta. Această situație ar putea duce la redirecționarea a 330 de milioane de euro din fonduri europene, dinspre statele cu rezultate slabe.

„Vom vedea câți bani vom realoca. Muntenegru, de exemplu, are până acum o rată de implementare a reformelor de 91%. Dar avem și Bosnia și Herțegovina, cu o rată de zero, deoarece politicienii lor nu sunt capabili să ratifice 2 acorduri importante, care ne-ar permite să plătim banii”, a explicat Kos.

Ea a subliniat, în continuare, condiționarea sprijinului financiar de progresul real al reformelor.

„Uniunea Europeană nu este o organizație caritabilă. Așadar, pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă fac acest lucru”, a precizat comisara europeană.

Serbia, afectată de glorificarea lui Ratko Mladić

Serbia, candidată la aderarea la UE încă din 2012, are o relație marcată de tensiuni repetate cu Bruxelles-ul. Potrivit lui Kos, un episod recent a agravat semnificativ această situație.

„Încrederea dintre statele membre ale UE și Serbia a fost afectată și mai mult de glorificarea criminalului de război Ratko Mladić, la funeraliile sale, ceea ce este cu adevărat inacceptabil. Acesta este și motivul pentru care mi-am anulat misiunea planificată în Serbia”, a declarat comisara.

Ea a insistat asupra limitelor pe care le impune procesul de reconciliere istorică din regiune.

„Putem avea opinii diferite despre cât de repede ar trebui o țară să facă reforme. Dar nu există loc pentru glorificarea unui criminal de război sau pentru negarea genocidului de la Srebrenica. Ne așteptăm ca toate țările candidate la UE, în special cele din Balcanii de Vest, să urmeze calea reconcilierii. Dar uneori am impresia că, în loc să vindece rănile trecutului, liderii pun sare pe aceste răni”, a mai spus Marta Kos.