România primește 16,6 miliarde de euro prin SAFE. Bolojan explică avantajele acordului cu UE

Prin acest acord, România va avea acces la un împrumut de 16,68 miliarde de euro pentru investiții în apărare, infrastructură strategică și dezvoltarea capacităților de producție.

Bolojan susține că miza programului SAFE nu este doar securitatea României, ci și dezvoltarea industriei locale în parteneriat cu marile companii europene.

România va produce mai multă tehnică militară în țară

Unul dintre cele mai importante puncte prezentate de premierul interimar vizează transferul de tehnologie și dezvoltarea producției locale.

Potrivit lui Bolojan, una dintre condițiile contractelor SAFE este ca peste jumătate dintre componente să fie produse în România.

„Asta înseamnă transfer de tehnologie, investiţii şi capacitatea de a asigura mentenanţa tehnicii militare în ţară”, a explicat premierul interimar.

Programul ar urma să conecteze România la lanțul valoric al industriei europene de apărare și să atragă investiții directe în fabrici și capacități industriale.

Bolojan: România va avea o armată mai bine echipată

Premierul interimar afirmă că primul mare avantaj al programului SAFE este modernizarea Armatei Române.

Potrivit acestuia, România va beneficia de tehnică militară de ultimă generație, în baza planurilor de înzestrare realizate de militari.

„România va fi o ţară mai sigură. Cu dotări similare celorlalte armate din NATO, creşte interoperabilitatea în cadrul alianţei”, a transmis Bolojan.

Acesta consideră că investițiile vor contribui la consolidarea Flancului Estic al NATO.

Dobânzile sunt mult mai mici decât cele de pe piețele externe

Un alt avantaj invocat de premierul interimar este costul redus al împrumutului european.

Bolojan afirmă că România se împrumută în prezent pe piețele internaționale la dobânzi de aproximativ 7,4%.

În schimb, finanțarea SAFE beneficiază de garanția Comisiei Europene și are dobânzi aproape la jumătate.

Perioada de grație este de 10 ani, iar rambursarea se întinde pe 40 de ani.

„Nu vom putea reduce cheltuielile pentru apărare în următorii ani, din cauza războiului din Ucraina”, a explicat premierul.

SAFE va finanța autostrăzile Moldovei

Programul SAFE include și investiții majore în infrastructura de transport.

Potrivit lui Bolojan, peste 4 miliarde de euro vor merge către autostrăzile Pașcani-Suceava-Siret și Pașcani-Iași-Ungheni.

Premierul afirmă că fără această finanțare România nu ar fi avut resurse pentru finalizarea autostrăzilor din nord-est.

Acesta susține că proiectele sunt esențiale pentru dezvoltarea Moldovei și pentru legăturile economice cu Republica Moldova și Ukraine.

Refacerea industriei de apărare din România

Ilie Bolojan afirmă că programul SAFE poate deveni una dintre cele mai importante oportunități industriale pentru România din ultimele decenii.

O parte dintre investiții vor fi realizate prin asocierea cu firme de stat din subordinea Ministerului Economiei.

Alte proiecte vor implica firme private românești sau investiții directe ale marilor producători europeni.

Premierul spune că aceste investiții vor contribui la revitalizarea unor capacități industriale care nu mai erau valorificate de ani de zile.

În plus, noile proiecte ar urma să creeze locuri de muncă în zonele unde vor fi realizate investițiile.

Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România

Ministerul Finanțelor a anunțat că acordul SAFE a fost semnat oficial joi.

Instrumentul european permite statelor membre să acceseze împrumuturi avantajoase pentru investiții urgente în apărare și infrastructură strategică.

Potrivit planului transmis Comisiei Europene, aproximativ 4,2 miliarde de euro vor fi direcționate către infrastructura rutieră.

Restul fondurilor vor merge către proiecte de apărare și securitate.

Prima tranșă din împrumut poate fi solicitată în octombrie 2026.

România ar putea primi o prefinanțare de aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Fondurile vor fi gestionate de Ministerul Finanțelor, iar implementarea proiectelor va implica mai multe instituții, inclusiv Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, notează Digi24.