Beijingul închide portița care a creat miliardarii Chinei. Averile offshore intră sub controlul statului

Miliardarii chinezi care și-au construit averi uriașe, profitând de portița legală a companiilor offshore, trebuie să se obișnuiască, de acum înainte, cu o supraveghere mult mai strictă din partea statului. Timp de aproape două decenii, fondatorii și investitorii din tehnologia chineză au folosit structuri corporative în paradisuri fiscale, precum Insulele Cayman, pentru a-și lista companiile la Hong Kong sau New York. Așa au păstrat averile offshore în afara controalelor stricte de capital impuse de Beijing. Acum, printr-o serie de reguli noi emise de guvern, banca centrală, autoritatea de reglementare a valorilor mobiliare și autoritatea fiscală, China își propune să reașeze complet regulile jocului, cu efecte care se resimt deja dincolo de granițele sale.

Portița offshore care a construit averi uriașe

Timp de peste două decenii, aproape fiecare companie tehnologică importantă din China a folosit aceeași schemă legală pentru a strânge capital. O societate-mamă înregistrată în Insulele Cayman deținea valoarea economică a afacerii de pe teritoriul continental chinez. Gigantul internet Tencent a fost printre primele companii care au vândut acțiuni folosind exact această structură, la începutul anilor 2000. Acesta a deschis calea pentru zeci de alte firme chineze care aveau să-și listeze acțiunile la Hong Kong sau New York.

Sistemul a permis fondatorilor, primilor investitori și angajaților acestor companii să obțină fortune uriașe în valute aflate în afara controalelor de capital impuse de statul chinez. Companiile de pe continent plăteau profituri entităților offshore, care distribuiau apoi dividende acționarilor în valută străină. Era un mecanism care sfida principiul de bază al Beijingului, potrivit căruia guvernul trebuie să dețină controlul asupra banilor care părăsesc țara.

De două decenii, autoritățile chineze limitează la 50.000 de dolari suma anuală pe care cetățenii o pot transfera în străinătate. Aceast tip de reglementare nu e impus, de regulă, de Statele Unite și alte economii avansate, propriilor cetățeni. „O ofertă publică inițială de acțiuni printr-o entitate offshore afiliată Chinei este o modalitate simplă de a eluda controalele de capital”, a explicat Edmund Leow, partener senior la firma de avocatură Dentons Rodyk din Singapore. „Dacă aș fi în locul autorităților, nu aș fi mulțumit”, a adăugat el. „Acum au trecut la acțiune.”

Noile reguli de la Beijing, controlul capitalului, mai strict ca niciodată

Erica Tay, economistă la Maybank Investment Banking Group, cu sediul în Singapore, descrie situația fără menajamente. Autoritățile chineze „nu aplicau sau nu impuneau unele dintre propriile reguli”, dar „acum încep să-și pună casa în ordine”. Noile reglementări au fost anunțate treptat, în ultimele luni. Au făcut-o prin guvern, banca centrală, autoritatea de reglementare a valorilor mobiliare și autoritatea fiscală. Cea mai recentă directivă guvernamentală, emisă de Consiliul de Stat, a intrat în vigoare chiar luna aceasta. Ea stabilește exact modul în care companiile și persoanele fizice pot investi în străinătate.

Potrivit noului sistem, fondatorii chinezi își pot lista în continuare companiile pe bursele străine și pot vinde acțiuni pentru a-și încasa profitul. Diferența esențială este că, de acum, antreprenorii trebuie să repatrieze banii în China și să plătească taxele aferente, înainte de a solicita aprobarea pentru a investi din nou peste hotare. „Pur și simplu, acum fiecare pas este vizibil”, rezumă Paul Jebely, partener la firma de avocatură Sterlington, stabilit la Hong Kong și specializat în reprezentarea clienților înstăriți.

Nu este vorba, însă, despre o blocare totală a fluxurilor de capital. Potrivit economiștilor și avocaților citați de Wall Street Journal, Beijingul urmărește să strângă controlul capitalului. În același timp, ei vor să lărgească anumite canale prin care banii pot ieși din țară, sub formă de sisteme „în circuit închis”. Acestea preiau yuanul unui investitor, îl plasează în instrumente offshore, la bursele din Hong Kong sau în fonduri administrate de societăți de administrare a activelor. Apoi returnează profitul, tot în monedă chineză. Ei mențin astfel întregul ciclu al investiției sub supravegherea directă a statului.

Cazul Futu și amenda de 271 de milioane de dolari

Printre cei loviți direct de noul val de reglementări se numără miliardarul Leaf Li. Este un fost angajat al Tencent, care s-a îmbogățit peste noapte când compania s-a listat la Hong Kong, în 2004. Li a fondat ulterior firma de brokeraj Futu, ajutând investitorii să acceseze piețele globale. Până la finalul primului trimestru din acest an, clienții plasaseră la Futu active în valoare de 156 miliarde de dolari. Au transformat astfel firma într-unul dintre cei mai mari brokeri și administratori de averi din Asia.

În luna mai, autoritățile chineze i-au aplicat companiei Futu o amendă de 271 de milioane de dolari, pentru ceea ce oficialii au numit facilitare ilegală de investiții transfrontaliere. Este o parte a unui val mai amplu de sancțiuni aplicate unor companii similare. Vestea amenzii a provocat o scădere de aproape 30% a acțiunilor Futu într-o singură zi de tranzacționare. Compania a declarat că este dispusă să coopereze cu autoritățile chineze. Reprezentanții au transmis investitorilor că doar 17% din activele totale ale clienților provin din conturi de pe teritoriul continental chinez.

Hong Kong-ul rămâne, în acest context, un actor central. Orașul a depășit anul trecut Elveția ca cel mai mare hub global pentru gestionarea averilor transfrontaliere, cu active de 2,9 trilioane de dolari, potrivit Boston Consulting Group. Directorii companiilor listate la Hong Kong au vândut, anul trecut, acțiuni în tranzacții masive, în valoare totală de 7,6 miliarde de dolari. Este cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, potrivit firmei de date Dealogic.

De ce nu vrea Beijingul să oprească total capitalul care iese din țară

Un factor economic mai puțin vizibil explică de ce China nu încearcă să blocheze complet ieșirile de capital. Asta în ciuda dorinței evidente de a le controla mai strict. Excedentul comercial al Chinei cu restul lumii a atins anul trecut un nivel record de 1,2 trilioane de dolari. Aceasta înseamnă că firmele chineze acumulează valută străină în cantități uriașe. Dacă tot acest surplus ar fi repatriat integral, presiunea asupra cursului yuanului față de dolar ar crește semnificativ. Faptul ar afecta competitivitatea exporturilor chineze. Este motivul pentru care ieșirile de capital ale miliardarilor chinezi funcționează ca o supapă de echilibru pentru economia națională.

Noua politică urmărește, totodată, impozitarea corectă a profiturilor obținute în străinătate. Acest domeniu fusese slab reglementat timp de decenii. Autoritățile fiscale chineze au reamintit anul acesta cetățenilor obligația de a-și declara veniturile din străinătate. Au subliniat implicarea Chinei în Standardul Comun de Raportare, un sistem internațional de schimb de informații fiscale. „Chiar dacă obții un câștig de capital în afara Chinei, acum trebuie să plătești taxă”, a explicat Kevin Woo, partener la firma de avocatură Ince, cu sediul la Hong Kong. E o frază care rezumă, poate cel mai bine, noua eră pentru averile offshore ale super-bogaților chinezi.