Analiză de bilanț. Primul an de mandat. Care sunt cele 10 teste pe care matematicianul Nicușor Dan nu le-a trecut

Nu poate fi descris nici ca un eșec total, nici ca o poveste de succes fără fisuri. Este, mai degrabă, povestea unui președinte care a descoperit că între promisiunile din campanie și realitatea guvernării există o distanță mult mai mare decât părea din afara Palatului Cotroceni.

Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale fără partid, fără aparat, fără mașinărie politică în spate. Dar a câștigat pe frica alternativei, pe emoția unui electorat urban care nu voia să riște un scenariu cu George Simion președinte. 

Încrederea românilor în noul președinte a scăzut constant de la investitură. Nu dramatic, dar vizibil. Mai ales acolo unde contează cel mai mult: în rândul celor care îl votaseră cu convingere. Mulți dintre ei au început să ridice o sprânceană.

Ce s-a întâmplat în primul an? Iată testele cele mai importante pe care Nicușor Dan le-a ratat, amânat sau transformat în altceva.

1. Șefii serviciilor secrete: „Ne mai nuanţăm”

Una dintre promisiunile clare ale lui Nicușor Dan a fost că România are nevoie de directori civili la SRI și SIE. Cele două servicii au șefi interimari de ani buni.

Președintele a abordat pentru prima dată public acest subiect în vara lui 2025, într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung. Șeful statului a declarat că își dorește o schimbare de paradigmă. Șefii serviciilor să nu provină nici din zona politică, dar nici din interiorul sistemului. 

„Este nevoie de un director civil al SRI. Să nu mai ajungem la interferențe ale serviciilor mai mult decât e cazul”, spunea proaspăt învestitul președinte.

De asemenea, declara și că este ,,e foarte posibil să avem director nou la SIE”.

Un an mai târziu, numele pentru cele două servicii încă nu au venit. În aceste 12 luni, presa l-a întrebat în repetate rânduri pe șeful statului când va numi șefi la SRI și SIE. Răspunsurile au variat și pare că au și scăzut în optimism. 

În toamna anului 2025, Nicușor Dan spunea că e posibil să avem numirile ,,până la finalul anului”. Anul s-a încheiat, iar la începutul lui 2026, președintele continua să ne asigure că ,,relativ curând” vor veni numele. 

Și au început ,,nuanțele”. Nicușor Dan a declarat că nu mai exclude ca șefii serviciilor să provină din politică. 

,,Ne mai nuanţăm”, a răspuns președintele.

Timpul trece și continuăm să facem ,,analize de oportunitate”, după cum ne spunea Nicușor Dan în februarie.

În aprilie 2026, președintele continua să declare că ,,speră că în curând” vom avea șefi la servicii.

Acum că suntem în plină criză politică, este cu atât mai puțin probabil ca președintele să poată negocia ceva cu partidele aflate într-o luptă deschisă.

2. Injustiția din Justiție

Tema justiției a fost foarte prezentă în campania electorală a candidatului Nicușor Dan, pe care acesta o numea o prioritate a sa. 

Nicușor Dan declarase că nu e mulțumit de justiția din România. În plus, se arăta ,,deloc” mulțumit de conducerile DNA și Parchetului General. Era vorba despre Marius Voineag și Alex Florența.

Lista cu propunerile pentru numirile la marile Parchete, care a venit de la ministrul PSD al Justiției, i-a inclus tocmai pe Marius Voineag și Alex Florența ca adjuncți. Dar și pe Cristina Chiriac la șefia Parchetului General, acuzată că ținuse la sertar probe care îl incriminau pe episcopul Corneliu Onilă, condamnat ulterior pentru viol asupra unui elev minor. 

Nicușor Dan a semnat decretele așa cum au venit de la ministrul PSD al Justiției. 

,,Sunt oameni foarte interesanți, în care eu am încredere ca vor face justiție în țara asta”.

Întrebat cum de a semnat decretele pentru Voineag și Florența, deși se declara nemulțumit de ei, președintele răspunde că nu și-a schimbat „absolut deloc” opinia despre cei numiți, dar introducea și aici câteva ,,nuanțe”, explicând că expertiza lor e utilă în funcții de adjunct.

Un alt moment definitoriu pentru domeniu a fost după investigația Recorder despre presiuni în Justiție. Atunci, Nicușor Dan a promis investigații și a convocat magistrați la Cotroceni. A promis și un referendum în breaslă. Acesta nu a mai fost organizat. Nici nu era foarte clar cum poate fi organizat un astfel de referendum printre magistrați de către președinte. 

Mai spunea ceva șocant: ,,Dacă magistrații vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, atunci Consiliul va pleca acasă de urgență.”. Din nou, nu este clar cum poate președintele determina ,,plecarea” CSM fără să încalce principiul separației puterilor în stat.

3. „Am o relație foarte bună cu PSD”

În campanie, Nicușor Dan se prezentase drept alternativă la un sistem politic în care PSD juca rolul principal al adversarului. La câteva luni după învestitură, girează o coaliție de guvernare din care PSD face parte. Sub pretextul stabilității des invocate.

Pe 16 noiembrie 2025, la România TV, președintele declara: „Nu e un secret că am avut o lungă istorie de tensiune cu PSD, în special la nivel local, în București. Dar din momentul în care PSD a acceptat să facă o coaliție la nivel național, eu am o relație foarte bună cu PSD. 

A mai adăugat: „Nu cred că votanții mei vor să mă cert cu PSD.” Oare?

Inclusiv la numirile de la marile parchete făcute de ministrul PSD Radu Marinescu, Nicușor Dan a fost acuzat că ,,s-a predat PSD”.

Președintele se apăra și spunea că: ,,Nu sunt propunerile PSD. […] Mi-am format părerile cu capul meu.”

Apropierea dintre el și PSD a fost tot mai des criticată și în contextul crizei politice actuale, când susținătorii săi l-au acuzat că nu i-a luat mai mult partea lui Ilie Bolojan și a girat căderea Guvernului, declanșată de social-democrați. 

4. Ilie Bolojan: cel al cărui nume nu poate fi rostit

Relația dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a avut, în primul an de mandat prezidențial, o evoluție care a mers de la asociere politică explicită la o distanțare vizibilă.

În campania din turul 2, Nicușor Dan îl anunțase pe Ilie Bolojan ca opțiune de premier. Era văzut atunci ca omul reformei, garanția seriozității. A fost desemnat, a format guvernul. Pentru o parte a electoratului care l-a susținut pe Nicușor Dan, tandemul transmitea ideea unei axe reformiste și a unei continuități între Cotroceni și Palatul Victoria.

Relația s-a răcit însă vizibil în timp. Guvernul Bolojan a adoptat măsuri dure pentru corectarea deficitului bugetar, măsuri care nu au fost susținute explicit de către președinte.

Când criza politică a devenit iminentă, distanțarea a fost și mai vizibilă. Președintele a evitat să se poziționeze clar în favoarea lui Bolojan. A ales un discurs mai degrabă instituțional, axat pe nevoia de dialog și stabilitate. 

În perioada conflictelor dintre premier și PSD, Nicușor Dan a repetat că el joacă rolul de mediator. Pentru o parte dintre susținătorii lui Bolojan această atitudine a fost interpretată ca o retragere dintr-un parteneriat politic care, în campanie, fusese prezentat ca esențial.

După căderea Guvernului Bolojan, relația dintre cei doi a intrat într-o zonă și mai ambiguă. Președintele nu mai rostește numele lui Ilie Bolojan. Nici măcar după căderea Guvernului, președintele nu a avut un mesaj în care să-i mulțumească liberalului pentru mandatul său în fruntea Executivului. 

Accentul discursului său s-a mutat pe formule mai largi despre reconstrucția unei majorități ,,pro-occidentale”. Ceea ce ne duce și la următorul punct. 

5. De la pro-european la pro-occidental

Campania sa a fost construită pe pilonul pro-european. Discursul electoral a fost tocmai pe riscul unei îndepărtări de UE dacă va câștiga George Simion. 

Ușor-ușor, însă, discursul s-a transformat.

Nicușor Dan a început să folosească tot mai frecvent expresia „pro-occidental” în locul celei de „pro-european”, mai ales în contextul crizei politice declanșate de ieșirea PSD de la guvernare. 

Președintele își explica alegerea spunând că este un termen mai larg:

„Abordarea strategică a României față de politica externă a rămas neschimbată. Discuțiile interne intense din această perioadă nu afectează în niciun fel pilonii fundamentali pe care ne-am bazat timp de decenii: Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO. Termenul „prooccidental” integrează acești trei piloni ai politicii externe a României”

De Ziua Europei, pe 9 mai, Nicușor Dan a declarat că Uniunea Europeană a făcut „greșeli” în ultimii ani. De la dependența energetică față de Rusia până la neglijarea industriei de apărare și stabilirea unor obiective de mediu „mult prea ambițioase”. 

A adăugat că: „Dacă ne uităm la Europa ca la o icoană, nu o să ajungem nicăieri.”

Discursul a fost criticat de politologi și analiști, pe motiv că s-ar apropia cam mult de ideile lui Donald Trump împotriva UE. 

6. Politica externă sau umblatul ,,teleleu”

După mandatul lui Klaus Iohannis, românii sunt ceva mai sceptici referitor la deplasările externe ale șefului statului. Totuși, există câteva evenimente-cheie unde România trebuie să fie prezentă.

Două dintre aceste evenimente care au surprins prin absența șefului statului român au fost la Forumul Economic Mondial de la Davos și Conferința de Securitate de la München.

Întrebat de către jurnaliști de ce președintele nu a participat la Davos, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Marius Lazurca, a venit cu explicația supremă:

,,Mesajul domniei sale (n.r. al președintelui Dan) către români este: nu umblu teleleu prin lume când sunt lucruri atât de importante care reclamă prezenţa mea în ţară, mai cu seamă când consilierii mei nu îmi pot construi suficientă substanţă pentru prezenţa mea la Davos”.

Un eveniment extern la care Nicușor Dan a surprins prin prezență, însă, a fost Consiliul Păcii inițiat de Donald Trump. Organism privit de experți drept o structură paralelă ONU, susținut inclusiv de regimuri autoritare. România a acceptat să participe ca observator. Iar președintele Nicușor Dan a fost singurul șef de stat din UE prezent. Și singurul observator european care a vorbit de la tribună.

Președintele României i-a mulțumit în discursul său lui Donald Trump pentru „leadership în planul de pace din Gaza”. Și a anunțat că România poate contribui cu zboruri pentru evacuarea copiilor bolnavi, experți în reconstrucția instituțiilor și formatori pentru poliție și administrație publică.

„Puteți conta pe noi”, a încheiat el. 

Evenimentul a rămas celebru și prin gafa președintelui Trump care l-a numit pe șeful statului „prim-ministrul Dan”. Măcar a și lăudat românii ca fiind „oameni fantastici.”

7. Amestecarea rolurilor în stat

Două declarații din primul an de mandat au ridicat semne de întrebare despre rolul statului și amestecarea puterilor unor actori publici.

Prima: în iunie 2025, Nicușor Dan a propus ca SRI să se implice în combaterea evaziunii fiscale, furnizând informații către ANAF și Parchet. SRI a mai avut un astfel de protocol controversat care a fost retras tocmai după critici legate de ingerință.

Experta în anticorupție Laura Ștefan a reacționat: „Mi se pare ridicol ca în 2025 să punem din nou în discuție acest principiu esențial”, cel al limitării serviciilor de informații la atribuțiile lor legale, fără competențe în cercetarea penală. 

Ironia e că propunerea venea de la același Nicușor Dan care spunea că vrea un director civil la SRI tocmai pentru a nu mai ajunge la ,,interferențe ale serviciilor mai mult decât e cazul”.

A doua: în noiembrie 2025, la un forum de business, Nicușor Dan a invitat mediul privat să vină cu legi deja scrise. 

„Până când statul acesta o să fie în stare să asimileze idei și să le transforme în proiecte, vă încurajez pe cei din privat să veniți cu procese deja elaborate, proiecte de acte normative deja scrise pentru a câștiga timp”, a spus el. 

Declarația a generat reacții imediate despre oportunitatea ca mediul de afaceri să își scrie singur legile.

Președintele a revenit cu explicații: nu se pune problema ca decizia să fie luată de altcineva decât de organele statului, ci că statul nu are capacitatea administrativă de a transforma ideile în proiecte concrete. 

8. Legea Vexler: apropierea de tabăra suveranistă

Legea deputatului minorităților Silviu Vexler, care extindea pedepsele pentru organizațiile legionare și pentru materialele fasciste și xenofobe, a ajuns pe masa președintelui. Nicușor Dan a ales să nu o promulge, a sesizat CCR și a cerut reexaminarea în Parlament.

Nicușor Dan a invocat lipsa de claritate a unor termeni-cheie, în special definițiile legate de „legionarism” și „organizație cu caracter legionar”. A avertizat atunci că o formulare prea largă ar putea duce la interpretări abuzive. 

În argumentația sa, Nicușor Dan a făcut referire explicită la riscul ca legea să afecteze inclusiv persoane sau inițiative care țin de recuperarea istorică a rezistenței anticomuniste, inclusiv în cazul unor figuri din zona Făgărașului, unde memoria locală este mai nuanțată. 

Decizia a fost însă interpretată critic de o parte a societății civile. ONG-urile au acuzat că intervenția președintelui a slăbit un instrument necesar de combatere a extremismului și a creat un precedent sensibil în raportarea statului la trecutul legionar.

Inclusiv inițiatorul legii a calificat decizia drept blocarea unui instrument „absolut necesar” cu impact „direct, major și negativ” asupra comunității evreiești din România.

CCR a declarat constituțională legea, așa că aceasta s-a întors în Parlament. Legislativul a votat-o în aceeași formă. Iar președintele a fost obligat să o promulge.

9. Promisiuni neonorate

Două angajamente formulate explicit de Nicușor Dan merită puse alături, pentru că funcționează ca o pereche: ambele simple, ambele verificabile, ambele ratate.

Prima: TVA-ul. Pe 12 mai 2025, cu câteva zile înainte de turul 2, Nicușor Dan declara în direct la Antena 3: „Dacă voi fi președinte, TVA nu va crește în mandatul meu.” Și chiar semna o hârtie în acest sens. 

La nici două luni de la învestire, Guvernul numit de el creștea taxa pe valoare adăugată. 

Întrebat, președintele a explicat că nu deține pârghii directe asupra deciziilor fiscale ale executivului. Tehnic adevărat. Politic, greu de explicat alegătorilor care îl crezuseră în campanie.

A doua: ședințele CSM. Președintele Nicușor Dan promisese în repetate rânduri la începutul mandatului că se va implica activ în reforma sistemului judiciar și că va folosi des prerogativa constituțională de a prezida ședințele Consiliului Superior al Magistraturii. 

„Mă voi duce des la ședințele CSM”, spusese el. „Abia aștept să discutăm serios despre sistemul de justiție.” 

Un an mai târziu, Nicușor Dan nu a prezidat și nu a participat la nicio ședință a CSM. 

10. „Am de o sută de ori mai multe informații”

Nicușor Dan a mai reușit o contraperformanță rară. Să piardă semnificativ încrederea românilor în doar un an de mandat. Sondajele de opinie arată că de la 34,8% în iulie 2025, încrederea în Președinție ajungea la 27,9% în ianuarie 2026.

Pe lângă criticii săi, Nicușor Dan a dezamăgit și o parte a alegătorilor care îl susținuseră în mai 2025. 

Un moment simbolic a fost înainte de numirea șefilor de la marile parchete, când protestatari din societatea civilă s-au adunat la Cotroceni. Oamenii care îl votaseră veneau acum cu pancarte și întrebări.

Președintele a venit în mijlocul susținătorilor, însă atitudinea sa a fost catalogată de mulți dintre ei ca ,,arogantă” sau ,,zeflemitoare”.

La solicitarea protestatarilor de a nu semna decretele, Nicușor Dan le-a răspuns ,„Am de o sută de ori mai multe informaţii decât aveţi dumneavoastră”.

În aceeași seară, pe un ton ușor răstit, președintele le răspundea celor adunați la Cotroceni:

„Ce pot eu să vă spun este că numirile pe care le voi semna mi le voi asuma, adică procurorii care vor fi semnaţi de mine vor avea girul meu”.

În ultimele luni, mai multe mesaje și glume au fost virale pe internet despre pierderea încrederii în președintele Nicușor Dan.

Solistul trupei Taxi, un declarat susținător al președintelui, scria pe 6 mai 2026: 

,,Am crezut în Oana Gheorghiu şi o să cred în continuare. Am crezut în Diana Buzoianu şi o să cred în continuare. Am crezut în Ilie Bolojan şi o să cred în continuare. Am crezut în Nicușor Dan şi o să cântăm mâine la Braşov.”

La fel ca acesta, au fost sute de mesaje similare pe rețelele sociale.

Ce a funcționat. Și ce urmează

Tabloul de mai sus nu e complet fără o recunoaștere onestă și a ce a mers bine în primul an. 

Nicușor Dan a participat la reuniunile Consiliului European și la summituri NATO, menținând pozițiile oficiale privind sprijinul pentru Ucraina. 

În martie 2026, a semnat cu Volodimir Zelenski parteneriatul strategic România-Ucraina, alături de acorduri de cooperare în energie și coproducție de armament. România nu s-a izolat, nu a rupt alianțe și nu a produs nicio surpriză negativă majoră pe scena internațională. 

Dar bilanțul intern rămâne greu de apărat în fața celor care l-au votat cu convingere. 

Promisiunile mari, servicii secrete cu conducere civilă, justiție reformată, dialog cu societatea civilă, au fost înlocuite, treptat, cu un vocabular al stabilității, negocierii și nuanței. Sunt și cuvinte care, folosite suficient de des, devin sinonime ale amânării.

Mandatul are însă patru ani. Iar Nicușor Dan vine dintr-o școală în care demonstrațiile au nevoie de timp și gândire logică. Întrebarea e dacă și electoratul are aceeași școală și e dispus să aștepte. Sau dacă va avea după ce se aștepte. Vom vedea.