Războiul nuclear și inteligența artificială ar putea amenința supraviețuirea omenirii. Ce arată o nouă evaluare publicată în The Lancet

Raportul analizează riscuri diverse, de la conflicte și pandemii până la poluare, malnutriție și reducerea ajutorului internațional pentru sănătate. Autorii atrag atenția că unele scenarii extreme ar putea amenința însăși existența speciei umane, deși probabilitatea producerii lor rămâne redusă.

Potrivit experților, identificarea acestor pericole trebuie să ajute guvernele să adopte măsuri preventive înainte ca riscurile să se transforme în crize globale.

17 amenințări majore pentru sănătatea și supraviețuirea omenirii

Evaluarea a fost realizată de Comisia The Lancet pentru amenințările globale la adresa sănătății în secolul XXI. Cei 35 de experți implicați au analizat date istorice și sute de posibile amenințări, selectând 17 riscuri considerate deosebit de importante pentru perioada 2025-2100.

Lista include atât pericole cu potențial catastrofal, cât și probleme de sănătate publică ale căror efecte se acumulează în timp.

Cele 17 amenințări identificate sunt:

• 1. Războiul nuclear și consecințele sale.
• 2. Utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale.
• 3. Poluarea aerului.
• 4. Rezistența la antimicrobiene.
• 5. Malnutriția copiilor.
• 6. Schimbările climatice.
• 7. Conflictele convenționale.
• 8. Reducerea ajutorului internațional pentru sănătate.
• 9. Consumul ridicat de alcool.
• 10. Hipertensiunea arterială.
• 11. Inegalitatea veniturilor.
• 12. Nivelul scăzut de educație.
• 13. Pandemiile.
• 14. Obezitatea.
• 15. Problemele de sănătate mintală.
• 16. Fumatul.
• 17. Îmbătrânirea nesănătoasă.

Experții subliniază că aceste riscuri nu trebuie analizate exclusiv separat. Unele se pot amplifica reciproc, iar efectele lor pot deveni mai grave atunci când se suprapun.

Inteligența artificială și armele biologice, printre riscurile extreme

Raportul evidențiază utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale drept una dintre amenințările care ar putea avea consecințe catastrofale. Unul dintre scenariile analizate este folosirea tehnologiilor AI pentru dezvoltarea unor arme biologice.

Un alt risc major este un conflict nuclear care ar provoca o criză alimentară la scară globală, cu efecte devastatoare asupra populației.

Potrivit evaluării, ambele scenarii ar putea avea consecințe suficient de grave pentru a amenința supraviețuirea speciei umane. Autorii precizează însă că probabilitatea unor asemenea evoluții rămâne redusă. Importanța acestor riscuri constă în amploarea consecințelor posibile. Chiar și scenariile cu probabilitate mică pot necesita măsuri de prevenție atunci când impactul lor ar putea fi ireversibil.

Schimbările climatice ar putea provoca pierderi masive de ani de viață sănătoasă

Pentru a compara efectele diferitelor amenințări, cercetătorii au analizat și numărul de ani de viață sănătoasă pierduți din cauza bolilor, dizabilităților și deceselor premature.

În cazul schimbărilor climatice, raportul evidențiază diferența dintre scenariile de încălzire globală.

Potrivit evaluării, limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8 grade Celsius, în locul unui scenariu în care temperatura ar crește cu 4,4 grade, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă.

Estimarea ilustrează impactul potențial al politicilor climatice asupra sănătății populației. Efectele încălzirii globale nu se limitează la temperaturi mai ridicate, ci pot influența și condițiile de viață, expunerea la riscuri și capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde situațiilor de criză.

Reducerea ajutorului internațional pentru sănătate ar putea afecta puternic Africa subsahariană

O altă problemă evidențiată de raport este diminuarea sprijinului internațional destinat sănătății.

Potrivit experților, o prăbușire sau o reducere accentuată a acestui ajutor ar putea duce la pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă până în 2100.

Impactul nu ar fi distribuit uniform. Aproape 70% din efectele estimate ar urma să fie resimțite în Africa subsahariană, o regiune în care finanțarea și accesul la servicii medicale sunt esențiale pentru gestionarea multor probleme de sănătate publică.

Evaluarea arată astfel că deciziile privind finanțarea sănătății la nivel internațional pot avea consecințe pe termen lung, în special pentru populațiile vulnerabile.

Experții cer prevenție și investiții înainte ca riscurile să devină crize

Autorii raportului recomandă ca amenințările globale să fie abordate prin politici coordonate, care să țină cont de legăturile dintre diferitele riscuri.

Printre direcțiile propuse se numără consolidarea sistemelor de sănătate, investițiile în inovații tehnologice și îmbunătățirea monitorizării amenințărilor emergente.

Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Indicatori și Evaluare în Sănătate al Universității din Washington, a subliniat importanța deciziilor luate în prezent.

„Deciziile luate de lideri astăzi vor modela sănătatea și bunăstarea generației următoare”, a declarat Murray, citat de The Guardian.

Mesajul evidențiază responsabilitatea autorităților de a lua în considerare efectele pe termen lung ale politicilor publice, de la protejarea sănătății până la reducerea riscurilor climatice și tehnologice.

Raportul nu urmărește să provoace panică, ci să ajute la prevenirea riscurilor

Ibrahim Abubakar, profesor de epidemiologie la University College London și membru al comisiei, a respins ideea că evaluarea ar avea scopul de a provoca panică. Potrivit acestuia, raportul trebuie să ofere factorilor de decizie informații care să îi ajute să înțeleagă ce amenințări pot fi prevenite sau reduse prin politici publice.

Această abordare pune accentul pe prevenție și pe identificarea din timp a riscurilor, nu pe prezentarea unor scenarii extreme ca rezultate inevitabile.

Comisia intenționează să actualizeze evaluarea în fiecare an, pentru a integra date noi și pentru a identifica eventuale amenințări emergente.

Ce înseamnă evaluarea pentru următoarele decenii

Cele 17 amenințări analizate în raport acoperă domenii foarte diferite, de la tehnologie și securitate internațională până la sănătate publică și condiții sociale.

Concluzia generală este că riscurile globale necesită o abordare coordonată și măsuri luate înainte ca efectele lor să devină greu de controlat. Unele scenarii, precum războiul nuclear sau folosirea abuzivă a inteligenței artificiale pentru dezvoltarea armelor biologice, au o probabilitate estimată redusă, dar un potențial de impact extrem.

În același timp, schimbările climatice, bolile cronice, pandemiile și accesul inegal la servicii de sănătate pot afecta populații întregi prin efecte cumulate.

Prin actualizarea periodică a evaluării, experții urmăresc să ofere guvernelor și instituțiilor un instrument pentru stabilirea priorităților și pentru reducerea riscurilor care pot influența sănătatea și supraviețuirea generațiilor viitoare, notează Mediafax.