Alertă pe Otopeni: reacția ministrului Sănătății contestată de companiile aeriene

O alarmă falsă pe aeroportul Otopeni a generat un conflict între reprezentanții Asociației Companiilor Aeriene Românești și Ministerul Sănătății. Situația a fost declanșată după ce un avion care plecase aseară spre Hurghada, Egipt, a semnalat o problemă tehnică la aproximativ 30 de minute de la decolare. Comandantul aeronavei a solicitat revenirea de urgență la București, decizie care a generat alerta. 

Aeronava, la bordul căreia se aflau 180 de pasageri, a aterizat în condiții de siguranță. Lipsa nevoii reale de îngrijiri medicale la fața locului și mobilizarea amplă și inutilă a resurselor au adus critici la adresa Ministerului Sănătății. În replică, ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, a transmis că măsurile au fost luate preventiv și că a preferat să fie pregătit din timp, „Rolul meu este să fiu pregătit înainte”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. 

Val de critici după reacția ministrului Sănătății

După solicitarea de revenire la București, aeronava a survolat zona pentru consumarea combustibilului, conform procedurilor standard de aterizare în caz de urgență. În jurul orei 20:00 a fost dată alarma, iar la sol au fost mobilizate mai multe echipaje de intervenție. Potrivit informațiilor transmise de autorități, problema semnalată la bord a fost una tehnică, generată de un senzor de presurizare, potrivit TVR.

După debarcare, pasagerii au rămas în zona de tranzit pentru reluarea zborului. După o noapte de așteptare, zborul a fost reluat la primele ore ale dimineții, după finalizarea verificărilor tehnice. În contextul dat, Asociația Companiilor Aeriene Românești a comentat amploarea reacției autorităților și a susținut că problema tehnică nu justifică mobilizarea făcută. Reprezentanții asociației au criticat modul de comunicare publică, ce a generat o panică inutilă și a prezentat situația într-un mod alarmist. 

Rogobete și „drobul de sare”. De ce a fost mobilizat sistemul medical?

Ministerul Sănătății a respins criticile și a susținut că decizia de mobilizare a fost luată din motive de precauție. Alexandru Rogobete își justifică decizia prin nevoia de a anticipa o situație de criză și de a preveni posibile evenimente grave. „Dar rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav. Rolul meu este să fiu pregătit înainte. Într-un scenariu negativ, vorbeam despre posibilitatea unor victime multiple. Iar victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale.

Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație”, a declarat oficialul Sănătății.Mesajul pe care a înceracat să-l transmită ministrul Alexandru Rogobete poate să fie rezumat de o metaforă celebră din literatura română, cea a „drobului de sare”, din povestea lui Ion Creangă. „Spitalele funcționează cu un grad de ocupare de peste 90%, în acest moment. Imaginați-vă, însă, scenariul invers: 20–30 de pacienți ajung simultan la spitale și noi nu suntem pregătiți. Atunci ce am fi spus?”, a explicat ministrul. Principala problemă pe care o putem „spune” este următoarea: nu putem face prevenție de fațadă pentru situații ipotetice de criză, atâta timp cât infrastructura nu există. Spitalele care funcționează aproape de capacitatea maximă nu pot gestiona situații de criză în baza infrastructurii „existente”, indiferent cât de bine ar fi organizată intervenția.