În satul Kimtang, din centrul Nepalului, există deja semne clare că terenul nu este stabil. Treptele caselor sunt crăpate, iar copacii cresc înclinat. Ceea ce indică faptul că pământul se mișcă încet sub picioarele oamenilor. Problema reală este reprezentată de cât de gravă este mișcarea pământului.
O echipă de cercetători folosește inteligența artificială pentru a analiza imaginile din satelit și a identifica zonele cu risc. Pe o hartă specială, creată cu ajutorul AI, zona de sub sat apare colorată în roșu intens. Ceea ce indică un pericol ridicat de alunecare de teren. Practic, localitatea este construită chiar pe un versant instabil, unde există riscul unui dezastru.
Alunecările de teren pot fi detectate
Deși alunecările de teren par evenimente imprevizibile, tehnologia modernă arată că acestea pot fi detectate din timp. Sateliții pot observa mișcări foarte mici ale solului, invizibile pentru ochiul uman, chiar cu luni sau ani înainte de o prăbușire. Particulele de pământ încep să se deplaseze lent, într-un mod subtil. Dar se poate semnala astfel un pericol iminent.
Acest gen de fenomene devin tot mai frecvente, pe fondul schimbărilor climatice, dar și din cauza activităților umane, precum construcțiile sau exploatările miniere. La nivel global, alunecările de teren fac mii de victime anual. În Statele Unite, de exemplu, mor între 25 și 50 de persoane în fiecare an de pe urma alunecărilor de teren.
Nepal, o țară cu o rată mare de alunecări de teren
Nepal este una dintre țările cele mai expuse, din cauza reliefului montan. În octombrie 2025, aproximativ 60 de oameni și-au pierdut viața în urma unor alunecări de teren. Monitorizarea acestor zone generează însă cantități uriașe de date, imposibil de analizat manual. De aceea, cercetătorii folosesc inteligența artificială, care poate procesa rapid informațiile și poate identifica zonele periculoase.
Un exemplu concret este chiar satul Kimtang. După o alunecare de teren produsă în 2019, locuitorii au fost relocați, însă noua zonă s-a dovedit a fi chiar mai instabilă. Datele care au scos la iveală acest lucru au fost obținute de la satelitul european Sentinel-1, care scanează terenul cu ajutorul radarului.

Imaginile recente, din ianuarie 2025, arată că, până acum, nu a avut loc o nouă alunecare. Totuși, analiza realizată cu ajutorul AI le permite cercetătorilor să îi avertizeze pe localnici, să stabilească metode de monitorizare la nivel local și să pregătească planuri de evacuare. De exemplu, s-a constatat că liceul din zonă este amplasat într-un loc relativ stabil. Ceea ce ar putea fi important în caz de urgență.
În UK sunt controlați versanții
Tehnologia este folosită și în alte țări. În Marea Britanie, cercetătorii analizează sute de mii de versanți cu ajutorul inteligenței artificiale și au identificat mii de zone unde terenul se mișcă, chiar dacă aceste mișcări sunt de doar câțiva milimetri pe an. Deși par nesemnificative, ele pot indica un risc viitor.
Inteligența artificială este folosită și după producerea dezastrelor. De exemplu, în Indonezia, cercetătorii au reușit să cartografieze rapid peste 4.000 de alunecări de teren. Tehnologia ajută autoritățile să înțeleagă situația din teren și să organizeze intervențiile.
În același timp, tehnologia este aplicată și pentru monitorizarea avalanșelor. În Alpi, cercetătorii au dezvoltat un sistem care analizează imaginile de la camerele video montate pe munte și poate detecta automat avalanșele. Acest sistem poate ajuta autoritățile să reacționeze mai rapid, deși are încă limitări și necesită verificare umană.
Pe măsură ce schimbările climatice afectează stabilitatea munților, astfel de tehnologii devin tot mai importante. Deși munții par nemișcați, în realitate ei sunt într-o continuă transformare. Iar inteligența artificială ar putea deveni un instrument esențial pentru prevenirea dezastrelor și salvarea de vieți, scrie BBC.
