AI-ul riscă să consume 3% din curentul lumii și mai multă apă decât bem. Avertismentul ONU

Boom-ul inteligenței artificiale este prezentat, de obicei, prin aplicații, modele, algoritmi și promisiuni de productivitate. Dar în spatele fiecărui chatbot, al fiecărui generator de imagini și al fiecărui model nou stă o infrastructură fizică uriașă.

Conform The Conversation, raportul ONU avertizează că impactul AI este încă subestimat. Discuția publică se concentrează mai ales pe emisii de carbon. Sunt însă la fel de importante apa, terenul, rețelele electrice și deșeurile electronice.

Cantități uriașe de energie electrică

Raportul United Nations University Institute for Water, Environment and Health arată că centrele de date ar putea consuma, până în 2030, 935 TWh de electricitate pe an. Asta ar însemna aproape 3% din consumul global estimat.

Dacă centrele de date ar fi o țară, ar putea ajunge pe locul 6 în lume la consumul de electricitate. Consumul lor ar fi aproape triplu față de energia folosită anual de Pakistan, Bangladesh și Nigeria la un loc.

Creșterea este împinsă puternic de inteligența artificială. În prezent, aproximativ 20% din energia centrelor de date este legată de AI. Până în 2030, ponderea ar putea ajunge la 40%.

Consumul masiv de apă

Costul mai puțin vizibil este apa. Centrele de date au nevoie de apă pentru răcire. În plus, producerea electricității consumă, la rândul ei, apă.

Raportul arată că, până în 2030, consumul de apă asociat inteligenței artificiale ar putea ajunge la nivelul necesarului anual al 1,3 miliarde de persoane. Este una dintre cele mai puternice cifre din analiza ONU.

Problema devine mai gravă în zonele deja afectate de secetă sau stres hidric. Acolo, centrele de date pot concura direct cu nevoile comunităților locale, ale agriculturii și ale sistemelor publice de apă.

Emisii mai mari

Consumul uriaș de energie înseamnă și emisii mai mari. Raportul estimează că centrele de date ar putea genera, până în 2030, aproximativ 399 de milioane de tone de CO2.

Nivelul este comparabil cu emisiile anuale ale Regatului Unit. Este o cifră importantă pentru o industrie care se prezintă des ca imaterială, rapidă și curată.

Raportul discută și ocuparea terenurilor. Centrele de date, infrastructura energetică și lanțurile de aprovizionare asociate AI pot avea o amprentă teritorială tot mai mare. AI are nevoie de clădiri, cabluri, servere, centrale și materii prime.

Efectul ascuns

O parte a industriei spune că modelele devin mai eficiente. Asta este adevărat la nivel tehnic. Dar eficiența nu duce automat la consum mai mic.

Când un serviciu devine mai ieftin și mai ușor de folosit, este folosit mai mult. În cazul inteligenței artificiale, fiecare progres poate însemna milioane de interogări noi, imagini generate, modele rulate și servicii integrate în aplicații de zi cu zi.

De aceea, raportul avertizează că nu este suficient să măsurăm eficiența unui singur model. Trebuie măsurat consumul total al infrastructurii care susține industria.

Ce poate face statul

Autorii raportului cer guvernelor să trateze AI ca pe o infrastructură cu impact real asupra resurselor. Nu doar ca pe un sector digital abstract.

Asta înseamnă reguli pentru transparență, raportarea consumului de apă și energie, eficiență obligatorie și planificare mai atentă a centrelor de date.

Uniunea Europeană discută deja standarde minime de eficiență energetică și etichete de sustenabilitate pentru centrele de date. Propunerile vin tocmai pe fondul temerilor legate de creșterea consumului de energie și apă.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!