Agrivoltaica, soluția care combină agricultura cu energia solară. Cine câștigă din această tranziție?

Conceptul promite avantaje atât pentru fermieri, cât și pentru sectorul energiei regenerabile: protejarea culturilor împotriva fenomenelor meteo extreme, reducerea pierderilor de apă și obținerea unor venituri suplimentare. Totuși, beneficiile nu sunt garantate. Experții avertizează că proiectele pot favoriza investitorii mari în detrimentul fermierilor mici și al comunităților locale.

Ce este agrivoltaica și cum funcționează?

În regiunea Murcia, din sud-estul Spaniei, panourile fotovoltaice captează energia solară deasupra unor culturi diverse, de la ardei până la viță-de-vie și fructe exotice precum fructul dragonului. Această abordare urmărește să demonstreze că producția agricolă și cea de energie regenerabilă nu trebuie să se excludă reciproc.

„Agrivoltaica este integrarea producției alimentare cu producția de energie regenerabilă”, explică Silvia Tomasi, cercetătoare principală la Eurac Research.

Sistemul presupune instalarea panourilor fotovoltaice deasupra culturilor, printre rândurile de plante sau la marginea terenurilor agricole. În funcție de configurație, terenul poate continua să fie utilizat pentru cultivare, în timp ce panourile produc electricitate.

Un studiu din 2023 a estimat că agrivoltaica ar putea avea potențialul de a genera în Europa de 25 de ori mai multă electricitate decât consumul actual al continentului.

Cu toate acestea, extinderea energiei solare generează și tensiuni. Pentru a produce aceeași cantitate de electricitate, instalațiile fotovoltaice necesită, în general, mai mult teren decât alte surse de energie, ceea ce intensifică disputele privind utilizarea suprafețelor rurale. „Agrivoltaica are un potențial extraordinar, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al mediului. Dar totul depinde de modul în care este implementată tehnologia și de cine beneficiază cu adevărat”, afirmă Silvia Tomasi.

Europa și marile companii investesc în agrivoltaică

Ideea transformării sudului Europei într-un important centru de producție a energiei solare a primit un sprijin vizibil în ianuarie, când Elon Musk a afirmat că zonele slab populate din Spania și Sicilia ar putea, teoretic, produce suficientă energie solară pentru întreaga Europă.

Interesul nu vine doar din partea investitorilor din sectorul energetic. În sudul Italiei, Amazon și Apple au semnat contracte pentru achiziția de energie din proiecte agrivoltaice de mari dimensiuni, cu o capacitate cumulată de peste 150 de megawați. Potrivit articolului Euronews, aceasta ar fi suficientă pentru necesarul anual al aproximativ 100.000 de gospodării italiene.

Uniunea Europeană susține, la rândul său, dezvoltarea sectorului. Proiectul AGRISOL, finanțat de UE, intenționează să investească 1,9 milioane de euro în inițiative agrivoltaice, inclusiv în Italia și Spania. Italia a obținut separat ajutoare de stat de 1,7 miliarde de euro pentru această direcție.

Angelo Gentili, secretarul național al organizației italiene de mediu Legambiente, consideră că sectorul are potențial de creștere. „Deocamdată, [agrivoltaica] reprezintă doar o contribuție minimă”, afirmă acesta. „Dar, dacă se extinde, va reprezenta un impuls important pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare.”

Cum pot fi protejate culturile și terenurile agricole?

Pentru ca proiectele să fie considerate cu adevărat agrivoltaice, agricultura trebuie să rămână o activitate relevantă pe terenurile unde sunt instalate panourile.

Regulile europene și naționale impun tot mai multe condiții în acest sens. În Franța, proiectele trebuie să mențină cel puțin 90% din producția agricolă de referință stabilită pentru zona respectivă. În Italia, minimum 70% din suprafață trebuie să rămână dedicată agriculturii.

Pilar Flores, coordonatoarea unui proiect agrivoltaic finanțat de UE la Institutul Murcian pentru Cercetare și Dezvoltare Agricolă și de Mediu (IMIDA), consideră că simpla instalare a panourilor pe un teren agricol nu este suficientă pentru ca un proiect să poată fi încadrat în această categorie.”Mai mult decât o definiție, ceea ce ne trebuie cu adevărat este o clasificare”, explică aceasta.

Potrivit cercetătoarei, criteriul central trebuie să fie protejarea agriculturii și limitarea pierderii terenurilor cultivabile.

De ce să fie utilizate terenuri agricole în locul celor abandonate sau nefolosite? Flores atrage atenția că terenurile potrivite pentru instalații solare trebuie, de regulă, să fie relativ plate și să se afle în apropierea rețelei electrice. Însă și suprafețele aparent neutilizate pot avea o valoare ecologică importantă.

„Nu este vorba doar despre un calcul simplu al suprafeței de teren liber care a mai rămas”, subliniază cercetătoarea.

Cum îi poate ajuta agrivoltaica pe fermieri?

Unul dintre principalele avantaje ale agrivoltaicii este posibilitatea de a combina producția agricolă cu obținerea unor venituri din energie.

În anumite condiții, panourile pot reduce evaporarea apei, pot contribui la menținerea umidității solului și pot proteja culturile împotriva grindinei și a temperaturilor extreme. Umbra poate oferi, de asemenea, condiții mai bune de lucru pentru angajații agricoli și poate proteja animalele aflate la pășunat.

Energia produsă poate fi folosită pentru alimentarea echipamentelor și instalațiilor fermei, iar surplusul poate fi vândut în rețeaua electrică. O altă posibilitate este închirierea spațiului către producătorii de energie.

Angelo Gentili consideră că aceste soluții ar putea contribui la reducerea abandonului terenurilor agricole, fenomen favorizat de pierderile provocate de schimbările climatice. „Ploile excesive și căldura au afectat grav terenurile agricole, împingând fermierii să abandoneze suprafețele cultivate”, afirmă acesta. „Agrivoltaica reprezintă un instrument important pentru a evita abandonarea terenurilor și pierderile de venit ale fermierilor.”

Totuși, efectele diferă în funcție de cultură, climă și configurația instalației.

Pilar Flores avertizează că avantajele sunt uneori prezentate ca și cum s-ar manifesta în toate situațiile, deși rezultatele depind de sistemul utilizat și de caracteristicile fiecărui amplasament.

În cercetările desfășurate în Murcia, echipa sa a constatat că plantele de ardei afectate de deficitul de apă au crescut mai bine sub panouri decât cele care beneficiau de o alimentare suficientă cu apă.

„Trebuie să analizăm fiecare caz și fiecare locație”, spune Flores.

Cine beneficiază cu adevărat de proiectele agrivoltaice?

Nu toți fermierii consideră agrivoltaica o soluție pentru problemele agriculturii europene.

Fabrizio Garbarino, președintele sindicatului agricol italian Associazione Rurale Italiana, susține că aceste proiecte riscă să profite de dificultățile sectorului fără să rezolve cauzele abandonului terenurilor. „Agrivoltaica profită de criza sectorului agricol din Italia, în timp ce noi ar trebui să ne concentrăm asupra unor soluții reale pentru prevenirea abandonării terenurilor agricole”, afirmă Garbarino. „Pentru mine, aceasta pare doar o scurtătură.”

Acesta spune că dezvoltatorii de proiecte, inclusiv companii implicate în construirea centrelor de date, îi contactează tot mai des pe fermieri pentru a obține acces la terenurile lor. „Chiar dacă energia produsă este benefică, luăm terenurile [fermierilor] pentru a susține afaceri care au nevoie de foarte multă energie”, avertizează el.

Criticile vizează și modul în care sunt distribuite beneficiile economice. Marile companii tehnologice susțin că acordurile de achiziție a energiei regenerabile le ajută să își atingă obiectivele de emisii nete zero. Totuși, un astfel de contract nu înseamnă neapărat că electricitatea produsă de un anumit parc solar ajunge fizic la o anumită instalație a companiei cumpărătoare. În plus, amprenta exactă de carbon a centrelor de date dedicate inteligenței artificiale rămâne dificil de evaluat.

Un studiu din 2025, la care a contribuit și Silvia Tomasi, a analizat opiniile experților din patru regiuni europene. Cercetarea a constatat că beneficiile agrivoltaicii pot favoriza fermele mari, proprietarii de terenuri și investitorii, în detrimentul micilor agricultori și al comunităților locale.

Studiul a mai arătat că excluderea locuitorilor și a ecosistemelor din procesul decizional poate accentua dezechilibrele de putere deja existente se arată ăn analiza Euronews.

Investițiile mari pot marginaliza fermierii mici

Costurile inițiale ridicate și cozile de așteptare pentru conectarea la rețeaua electrică favorizează proiectele de mari dimensiuni, susținute de companii multinaționale.

O analiză publicată în 2025 de ziarul italian Today.it a constatat că aproximativ 86% din cele circa 775 de milioane de euro alocate de guvern pentru proiecte agrivoltaice au revenit proiectelor de mari dimensiuni, inclusiv unora deținute de multinaționale străine.

În septembrie, un nou proiect agrivoltaic finanțat de o companie israeliană în Toscana a provocat reacții puternice și a readus în discuție întrebarea esențială: cine obține, în cele din urmă, beneficiile economice ale tranziției energetice?

Silvia Tomasi consideră că locuitorii trebuie să aibă un cuvânt de spus în deciziile care le afectează comunitățile. „Investitori mari care intră în locuri despre care nu știu aproape nimic, adoptând o abordare de sus în jos […] și obținând beneficiile economice ale producției de energie regenerabilă prin agrivoltaică […] nu ar trebui, din punctul meu de vedere, să fie considerați promotori ai agrivoltaicii”, afirmă cercetătoarea.

Cum poate fi făcută agrivoltaica mai echitabilă?

Autoritățile pot contribui la dezvoltarea unor proiecte care să protejeze interesele fermierilor prin acordarea de finanțare și prin facilitarea accesului la rețeaua electrică.

Există însă și o altă problemă: ce fel de agricultură este susținută de veniturile obținute din închirierea terenurilor? O cercetare citată în articol subliniază că „tipul de agricultură finanțat din veniturile obținute prin închirierea terenurilor pentru agrivoltaică nu ar trebui să fie o preocupare secundară”.

Cu alte cuvinte, veniturile suplimentare ar putea fi utilizate pentru a sprijini practici agroecologice sau pentru a ajuta fermierii să facă tranziția de la agricultura industrială către metode mai sustenabile.

Această abordare ar putea consolida rolul agrivoltaicii ca instrument de protejare a terenurilor și de transformare a agriculturii, nu doar ca metodă de extindere a producției de energie.

Agrivoltaica nu este o soluție miraculoasă

Combinarea agriculturii cu energia solară poate contribui la protejarea culturilor, la diversificarea veniturilor fermierilor și la atingerea obiectivelor europene de decarbonizare. Dar aceleași proiecte pot deveni și o oportunitate de greenwashing, pot menține practici agricole nesustenabile sau pot pune terenurile cultivabile în slujba cererii tot mai mari de energie a marilor companii.

Rezultatul depinde de modul în care sunt proiectate instalațiile, de cine le deține, de implicarea comunităților locale și de felul în care sunt distribuite beneficiile.

Pilar Flores rezumă principiul care ar trebui să stea la baza acestor inițiative: „Scopul agrivoltaicii este să protejeze terenurile agricole și întregul ecosistem; aceasta este filosofia”, afirmă cercetătoarea. „Trebuie să putem face distincția între acest obiectiv și alte interese.”