Virgil Popescu răspunde acuzațiilor PSD și AUR de la dezbaterea privind Legea Decarbonizării: „Populism ieftin. Eu am salvat CE Oltenia de la faliment”

Legea a trecut de Camera Deputaților, for decizional, cu 180 de voturi pentru, nouă împotrivă și 27 de abțineri. Amendamentul PSD-AUR prevede că nicio capacitate de producție pe lignit sau huilă nu poate fi închisă înainte de punerea în funcțiune a unei surse care să o înlocuiască.

PSD și AUR au prezentat măsura drept o garanție pentru securitatea energetică. În plen, parlamentarii celor două partide au acuzat fostele conduceri ale Ministerului Energiei că au acceptat retragerea grupurilor pe cărbune înainte ca România să aibă capacități noi. Numele lui Virgil Popescu a fost invocat în legătură cu situația Complexului Energetic Oltenia, calendarul de decarbonizare și investițiile care trebuiau să înlocuiască producția pe lignit.

Ce schimbă amendamentul în Legea Decarbonizării

Amendamentul votat de Parlament nu repornește automat grupurile deja oprite. El condiționează retragerile viitoare de existența unor capacități alternative, racordate și puse în funcțiune. Susținătorii săi afirmă că România nu își mai poate reduce producția internă înaintea finalizării noilor investiții. 

Virgil Popescu susține că planul prevedea realizarea noilor capacități de producție înaintea retragerii celor pe cărbune. Problema, în opinia sa, este întârzierea proiectelor asumate.

„România a beneficiat de finanțare și de un calendar clar pentru dezvoltarea unor noi capacități de producție. Aceste investiții trebuiau implementate la timp. Astfel încât noile capacități să intre în funcțiune înainte de retragerea celor pe cărbune”, a declarat fostul ministru pentru NewsEdge.

El consideră că amendamentul încearcă să schimbe acum regulile. Dar fără să răspundă la întrebarea principală: de ce investițiile promise nu au fost realizate.

,,Am salvat Complexul Energetic Oltenia de la faliment”

Virgil Popescu respinge acuzațiile care i-au fost aduse în plen. Fostul ministru spune că a preluat Complexul Energetic Oltenia într-o situație financiară critică, cu o gaură de aproximativ 680 de milioane de lei și obligații restante pentru achiziția certificatelor de emisii de CO₂.

„Din contră. Eu sunt cel care a salvat Complexul Energetic Oltenia de la faliment. Am stabilizat situația, am negociat cu Comisia Europeană planul de restructurare. Și am obținut finanțarea necesară pentru salvarea și modernizarea companiei”, a declarat Virgil Popescu.

Europarlamentarul PNL susține că finanțarea de peste 2,6 miliarde de euro fusese asigurată, iar planul de restructurare era aprobat atunci când a plecat de la Ministerul Energiei, în iunie 2023.

„La finalul mandatului meu, cadrul necesar exista. Planul de restructurare era aprobat, finanțarea de peste 2,6 miliarde de euro era asigurată, iar investițiile în noile capacități de producție trebuiau demarate”, afirmă acesta.

„S-au plătit certificatele de CO₂, investițiile nu s-au făcut”

Fostul ministru susține că ajutorul acordat Complexului Energetic Oltenia trebuia folosit atât pentru plata certificatelor de emisii, cât și pentru investiții în centrale pe gaze și surse regenerabile. Potrivit acestuia, partea de investiții a rămas nerealizată.

„Am luat câteva miliarde de euro ajutor de stat ca să plătim certificate de CO₂ și să facem investiții în producție de energie pe gaz și energie regenerabilă, care să înlocuiască treptat grupurile pe cărbune. Până azi nu am plătit decât certificatele de CO₂ și nu am făcut nicio investiție”, a declarat Popescu pentru NewsEdge.

În opinia sa, menținerea producției pe cărbune, fără respectarea investițiilor asumate, poate pune în pericol chiar planul prin care CEO a primit sprijinul financiar.

,,Vrem să rămânem așa, cu banii luați și cu investițiile nefăcute. Este vorba despre un populism ieftin, care nu face decât să distrugă definitiv Complexul Energetic Oltenia”, a declarat Virgil Popescu pentru NewsEdge.

Fostul ministru al Energiei mai susține că planul de restructurare a fost modificat în 2025. Potrivit acestuia, noua variantă ar renunța la soluția înlocuirii cărbunelui cu centrale pe gaze și ar pune în loc capacități de stocare de aproximativ 1.000 MW.

Avertismentul privind cei 2,6 miliarde de euro

Fostul ministru face o distincție între fondurile din PNRR și ajutorul de stat acordat pentru restructurarea Complexului Energetic Oltenia. El avertizează că, după aceste modificări, Comisia Europeană ar putea considera ajutorul de stat ilegal și ar putea cere returnarea banilor.

„Următorul pas al Comisiei Europene poate fi următorul anunț: «Vorbim despre ajutor de stat ilegal. Trebuie să returnați banii». Atenție. Nu vorbim despre banii din PNRR, ci despre 2,6 miliarde de euro acordate ca ajutor de stat pentru restructurarea companiei. Și să vedem cine va răspunde atunci”, spune Virgil Popescu.

Exemplul centralei de la Mintia

Virgil Popescu compară situația Complexului Energetic Oltenia cu investiția de la Mintia. Potrivit acestuia, noua centrală pe gaze a fost înregistrată oficial ca producător aflat în perioada de probe. Aceasta va ajunge la o capacitate de aproximativ 1.700 MW. Fostul ministru spune că proiectul a fost început în mandatul său și este un exemplu că trecerea de la cărbune la gaze putea fi realizată.

„De ce la Mintia s-a putut finaliza investiția de trecere de la cărbune la gaz a uneia dintre cele mai mari centrale din Uniunea Europeană, iar la CEO nici măcar nu a început? Banii erau acolo. I-am lăsat în conturi”, a scris europarlamentarul PNL pe pagina sa de Facebook.

El amintește și că 660 MW retrași din exploatare în 2022 puteau fi folosiți până la 31 decembrie 2025, prin ordin al ministrului Energiei și la solicitarea Transelectrica.

Cât timp mai poate rămâne competitiv cărbunele

Virgil Popescu estimează că, până la finalul anului viitor, România ar putea avea peste 2.100 MW noi în centrale pe gaze, câteva mii de MW din surse regenerabile și aproximativ 1.000 MW în capacități de stocare. În acest scenariu, Popescu consideră că energia produsă pe cărbune, pe care o descrie drept cea mai scumpă, își va pierde în mod natural competitivitatea.

El susține că păstrarea grupurilor pe cărbune, fără realizarea investițiilor asumate, riscă să afecteze definitiv Complexul Energetic Oltenia. În interpretarea fostului ministru, problema trebuie rezolvată prin finalizarea investițiilor asumate, nu prin schimbarea regulilor stabilite în planul de restructurare.

Ce urmează după votul din Cameră

Legea Decarbonizării merge la promulgare. Președintele Nicușor Dan a anunțat înaintea votului că poate cere reexaminarea textului pentru a proteja cererile de plată din PNRR. 

În centrul conflictului politic rămâne, însă, aceeași întrebare. Cum a ajuns România să discute despre prelungirea funcționării grupurilor pe cărbune, după ce finanțarea pentru capacitățile care trebuiau să le înlocuiască fusese deja asigurată?