Ce reforme PNRR a votat Parlamentul în sesiunea extraordinară din această săptămână. Cele mai mari controverse și ce a rămas restant

Separat, aleșii au aprobat și alte câteva proiecte importante pentru români fără legătură cu PNRR, pe care le vom detalia mai jos. 

Sesiunea extraordinară a comprimat în câteva zile proiecte amânate luni sau chiar ani. Camera Deputaților a adoptat miercuri Codul administrativ și mecanismul de recompensare pentru ANAF și Vamă, iar Senatul a închis joi traseul Codului Urbanismului, legii decarbonizării și acordului SAFE. Reforma integrității a picat la votul final și urmează să fie redepusă.

Politicienii au vorbit despre miliarde de euro „salvate” sau „deblocate”. Votul Parlamentului reprezintă însă doar una dintre condițiile necesare pentru încasarea banilor. Comisia Europeană trebuie să verifice forma finală a legilor și respectarea cerințelor din PNRR. Abia după această evaluare se va putea spune ce sume va primi efectiv România.

Codul administrativ: cariera funcționarilor, legată de competențe

Camera Deputaților a adoptat definitiv reforma Codului administrativ, după votul dat anterior de Senat. Proiectul este legat de jalonul 418 din PNRR și de aproximativ 770 de milioane de euro.

Legea modifică regulile privind recrutarea, evaluarea și promovarea în administrația publică. Introduce trasee profesionale pentru funcționarii de execuție și extinde mai multe reguli asupra personalului contractual. Sunt schimbate și procedurile pentru concursurile organizate de instituțiile statului. 

Scopul declarat este trecerea către o administrație în care cariera depinde mai mult de competențe și performanță. Legea merge la promulgare.

Bonusuri pentru angajații ANAF și ai Vămii

Parlamentul a adoptat și mecanismul de recompensare a personalului ANAF și al Autorității Vamale. Reforma este asociată unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.

Angajații vor putea primi recompense în funcție de încasările suplimentare și de indicatorii de performanță. Criteriile concrete vor fi stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor. Fondul anual destinat bonusurilor nu poate depăși 12% din bugetul pentru salariile de bază al fiecărei instituții. 

Proiectul a trecut de Camera Deputaților cu 208 voturi favorabile, 20 împotrivă și 60 de abțineri. Camera a avut votul final, iar legea merge la promulgare. 

Codul Urbanismului: reguli noi pentru construcții 

Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor reunește într-un singur act normativ regulile din domeniu. Proiectul sistematizează legislația, simplifică unele proceduri și introduce digitalizarea avizării construcțiilor. Neadoptarea reformei atrăgea un risc financiar de 972 de milioane de euro din PNRR. 

Codul prevede o platformă digitală pentru certificate, avize și autorizații. Procedurile pentru anumite construcții mici din mediul rural sunt simplificate. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, susține că planurile urbanistice vor putea fi aprobate mai repede, iar instituțiile vor avea obligații mai clare în procesul de avizare. 

Cea mai disputată prevedere a vizat Bucureștiul. Referendumul organizat odată cu alegerile locale din 2024 a stabilit transferarea competenței de emitere a autorizațiilor de construire de la primăriile de sector la Primăria Capitalei. PSD a susținut aplicarea rezultatului, dar a cerut ca schimbarea să intre în vigoare abia în 2028, odată cu următorul mandat al administrației locale.

Sorin Grindeanu a justificat amendamentul prin situația juridică a actualului primar general. Liderul PSD l-a numit pe Ciprian Ciucu „inculpat” și a declarat că partidul său nu va accepta ca toate autorizațiile de construire să ajungă în mandatul acestuia la Primăria Capitalei, acuzat tocmai de mită de la dezvoltatori imobiliari. 

Camera Deputaților a adoptat proiectul cu 236 de voturi pentru, patru împotrivă și 51 de abțineri. Majoritatea abținerilor au venit de la AUR. Senatul, forul decizional, a dat joi votul final, cu 91 de voturi pentru. Codul merge la promulgare și urmează să intre în vigoare la 15 zile după promulgare.

Decarbonizarea încălzirii: disputa privind lemnul de foc

Legea decarbonizării sectorului de încălzire și răcire este asociată cu 972 de milioane de euro din PNRR. Proiectul promovează energia solară, sursele geotermale și pompele de căldură. De asemenea, prevede reducerea treptată a biomasei forestiere și a combustibililor fosili solizi folosiți la încălzire.

Camera Deputaților a adoptat proiectul cu 210 voturi pentru, 67 împotrivă și 11 abțineri. Voturile împotrivă au venit în principal de la AUR și SOS România. AUR a susținut că noile reguli vor scumpi încălzirea pentru gospodăriile care depind de lemne și vor introduce proceduri birocratice pentru instalarea unor sobe noi. Partidul a criticat și obligațiile de certificare și trasabilitate pentru biomasa comercializată.

AUR a reclamat și adoptarea proiectului în numai câteva zile. Deputații partidului au susținut că lipsesc analize despre costuri, efectele asupra sistemului energetic și beneficiile climatice estimate.

Asociația Forestierilor din România contestă însă ideea că legea ar elimina încălzirea cu lemne. Organizația avertizează că problemele reale sunt finanțarea programelor pentru înlocuirea sobelor, birocrația și lipsa resurselor tehnice în localitățile mici.

Unul dintre inițiatorii legii, deputatul PNL Sebastian Burduja, a respins și el acuzațiile privind interzicerea lemnului de foc. El a declarat în Senat că proiectul nu obligă populația să renunțe la sobe și nici să le înlocuiască. În schimb, ar permite celor peste trei milioane de gospodării care folosesc lemne să acceseze programe guvernamentale și fonduri europene pentru sisteme de încălzire mai eficiente. 

Senatul, forul decizional, a adoptat joi proiectul. Legea merge acum la promulgare.

Legea integrității: scandalul amendamentului ,,Fritz”

Legea integrității a provocat cele mai mari controverse din sesiunea extraordinară. Proiectul, asociat unui jalon PNRR de aproximativ 770 de milioane de euro, a trecut miercuri de Camera Deputaților, dar a fost respins joi de Senat, forul decizional.

Scandalul a izbucnit în Comisia juridică, unde PSD a introdus un amendament care prevedea încetarea funcției sau a mandatului, în maximum 30 de zile, pentru persoanele declarate definitiv incompatibile ori în conflict de interese chiar și înainte de intrarea în vigoare a legii. Textul a fost propus de senatorul PSD Ion-Cristinel Rujan și susținut în comisie de PSD, AUR, SOS România și doi senatori PNL. 

Prevederea îl putea afecta direct pe Dominic Fritz. Înalta Curte confirmase definitiv, pe 18 iunie, raportul ANI prin care primarul Timișoarei fusese declarat în conflict de interese. USR a acuzat că PSD introduce retroactiv o sancțiune nouă și că amendamentul a fost scris special pentru îndepărtarea liderului partidului din funcție. Conform celor la USR, amendamentul ar fi fost neconstituțional, Codul Civil prevăzând că o lege nu poate fi retroactivă.

Conflictul a blocat în cele din urmă întreaga lege. PNL a părăsit plenul înaintea votului, USR a votat împotrivă, iar AUR s-a abținut. Proiectul a primit 52 de voturi pentru și 28 de abțineri, iar 29 de senatori prezenți nu au votat. Fiind o lege organică, nu a întrunit majoritatea necesară pentru adoptare. 

PSD a acuzat PNL și USR că au pus în pericol cele 770 de milioane de euro asociate jalonului. Senatorul USR Gheorghe Șipoș a susținut, în schimb, că respingerea a împiedicat adoptarea unei legi neconstituționale. El a anunțat că USR și PNL vor redepune proiectul fără amendamentul contestat, într-o nouă sesiune extraordinară. 

Prin urmare, reforma integrității a rămas neîndeplinită la finalul acestei sesiuni. 

SAFE: 16,68 miliarde de euro sub formă de împrumut

Parlamentul a votat și proiectul de aprobare a Acordului de împrumut (SAFE) între Uniunea Europeană și România. Acesta nu are legătură cu PNRR. Programul pune la dispoziția țării 16,68 miliarde de euro pentru apărare, industria de profil și infrastructura cu utilizare duală.

Intrarea în vigoare a acordului permite acordarea unei prefinanțări de aproximativ 2,5 miliarde de euro. Această sumă reprezintă 15% din împrumutul total.

Camera Deputaților a adoptat acordul cu 198 de voturi pentru, 58 împotrivă și 14 abțineri. Senatul a votat forma aprobată de Cameră cu 83 de voturi „pentru”, 35 „împotrivă”, două abțineri și doi senatori nu au votat deloc.

Cei mai mulți parlamentari AUR și SOS au votat împotrivă. Dezbaterile de la Cameră au degenerat într-un schimb de acuzații între opoziție și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. Votul a fost miercuri, 29 iunie, de Ziua Imnului Național. 

,,Astăzi, de Deşteaptă-te române, dumneavoastră aţi cântat imnul naţional al Rusiei”, le-a transmis Miruţă parlamentarilor de la AUR.

Blocul Național Sindical a sesizat mai multe instituții europene în legătură cu modul de implementare a programului. Confederația a cerut verificarea transparenței achizițiilor și a folosirii procedurilor de negociere fără publicare. 

Acciza dinamică și TVA-ul pentru locuințe

Pe lângă proiectele necesare jaloanelor din PNRR, deputații au adoptat și legea privind intervenția statului pe piața carburanților. Proiectul introduce reducerea dinamică a accizei la motorină, limitează adaosurile comerciale și impune reguli pentru exporturi. Camera Deputaților a avut votul final, iar legea merge la promulgare. 

Un alt proiect votat de Parlament prelungește perioada în care anumite locuințe pot fi cumpărate cu TVA de 9%. Măsura îi vizează pe cumpărătorii care încheiaseră deja antecontract și ale căror tranzacții au fost afectate de blocajul informatic de la Cadastru.

Legea salarizării a rămas restantă

Sesiunea extraordinară nu a rezolvat toate restanțele legislative din PNRR. Legea salarizării unitare, asociată cu peste 770 de milioane de euro, nu a ajuns la vot.

Proiectul a provocat proteste în sănătate și dispute între partide. Sindicatele avertizează că reducerea unor sporuri ar putea diminua veniturile angajaților. Guvernul interimar susține că noul sistem ar produce și creșteri salariale pentru anumite categorii.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că proiectul nu poate fi trimis încă Parlamentului. Motivul invocat este lipsa unui acord în sectoarele Educație și Sănătate.

PSD a dus disputa și la Bruxelles. Social-democrații i-au trimis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare prin care cer soluții juridice și tehnice pentru aplicarea reformei fără reducerea veniturilor profesorilor și angajaților din sănătate.

Pentru sistemul medical, partidul solicită ca reforma să țină cont de gărzile medicilor, ture, munca de noapte și activitatea în condiții dificile. Sunt invocate și situațiile angajaților din localități cu deficit de personal, unde pierderea unor sporuri ar putea agrava lipsa de personal.

În Educație, PSD cere predictibilitate pentru profesori și o evaluare completă a efectelor noii grile. PNL acuză însă social-democrații că întârzie adoptarea unei reforme necesare pentru accesarea banilor din PNRR. PSD răspunde că proiectul trebuie modificat înainte de a ajunge la vot.

Ce urmează după voturile Parlamentului

După votul final, legile trebuie promulgate și publicate în Monitorul Oficial. Pentru jaloanele PNRR urmează evaluarea Comisiei Europene. Instituția va verifica dacă prevederile adoptate respectă angajamentele asumate de România.

Cele 3,48 miliarde de euro rămân legate de această evaluare și de aplicarea efectivă a reformelor. Acordul SAFE urmează un traseu separat, iar banii acordați prin acest program vor trebui rambursați, fiind doar un împrumut. 

Parlamentul a recuperat într-o săptămână o parte din întârzierile acumulate în ultimii ani. O dovadă a zicalei românești: dacă vrem, putem. Legea salarizării, Legea Integrității și celelalte obligații restante vor decide însă cât din finanțarea rămasă va putea fi încasată până la închiderea PNRR.