Ce ulei pun românii în farfurie? Între tradiția florii-soarelui și moda uleiului de măsline. Reprezentant industrie: „Ne place tot ce este fancy și din altă țară”

Ce ulei pun românii în farfurie? Între tradiția florii-soarelui și moda uleiului de măsline. Reprezentant industrie: „Ne place tot ce este fancy și din altă țară”
Imagine Ce ulei consumă românii? Sursa foto: Pexels
În urmă cu două-trei decenii alegerea era simplă, iar aproape orice gospodărie folosea ulei de floarea-soarelui produs în România. Astăzi rafturile magazinelor oferă o varietate impresionantă de opțiuni. Ulei de măsline, rapiță, cocos, avocado, susan sau dovleac. În paralel, interesul pentru alimentația sănătoasă și pentru produsele locale a început să schimbe obiceiurile de consum ale românilor.

Uleiul de floarea-soarelui rămâne în topul preferințelor

Pentru multi dintre consumatori, uleiul de floarea-soarelui continuă să fie alegerea firească. Prețul accesibil, disponibilitatea ridicată și obișnuința transmisă din generație în generație îl mențin în topul preferințelor.

În același timp, o parte dintre consumatori redescoperă variantele tradiționale, obținute prin presare la rece.  

„O categorie de oameni redescoperă gustul uleiului de floarea-soarelui presat la rece. Alții încă nu știu de calitățile, gustul și proprietățile acestui ulei. Și mai sunt unii care confundă uleiul de floare presat la cald, din semințe ușor prăjite din timpurile bunicilor, cu cel presat la rece din semințe crude”, explică reprezentanții Ulei Șomcuta, într-un interviu acordat în exclusivitate.

Potrivit acestora, dezvoltarea segmentului premium este limitată în primul rând de preț.

„Cred că uleiul de floarea-soarelui presat la rece are foarte mult potențial, însă, datorită prețului ridicat în comparație cu cel rafinat, poate fi achiziționat doar de către o anumită categorie din populație.”

Dieta mediteraneană a adus uleiul de măsline în bucătăriile românilor

În ultimii ani, consumul de ulei de măsline a crescut constant în România. Pe fondul popularității dietei mediteraneene și al interesului pentru alimentația echilibrată.

Recomandările nutriționale europene încurajează utilizarea grăsimilor nesaturate de origine vegetală în locul grăsimilor satúrate. Iar uleiul de măsline este adesea asociat cu acest model alimentar. Potrivit platformei Knowledge for Policy a Comisiei Europene, ghidurile alimentare din majoritatea statelor europene recomandă consumul de uleiuri vegetale și limitarea grăsimilor de origine animală.

Producătorii români observă însă că popularitatea uleiului de măsline este influențată și de percepțiile consumatorilor.

„Nouă, ca popor, ne place tot ce este fancy, la modă și din altă țară dacă este posibil. Da, uleiul din măsline este tot mai prezent pe mesele românilor, însă puțini știu că nu toate uleiurile pe care le cumpără sunt și de calitate, mai ales dacă prețul de achiziție este unul derizoriu”, spun reprezentanții Ulei Șomcuta.

Aceștia atrag atenția că și produsele tradiționale locale pot concura din punct de vedere al gustului și calității.

„Dacă dai o șansă uleiului tradițional presat la rece din semințe de floarea-soarelui, ai putea descoperi un gust desăvârșit.”

Ce sfaturi dau nutriționiștii în privința alegerii uleiului

Specialiștii în nutriție atrag atenția că nu există un singur ulei „perfect”, iar calitatea alimentației este dată de ansamblul obiceiurilor alimentare.

Medicul nutriționist Mihaela Bilic a subliniat în repetate rânduri că echilibrul este mai important decât excluderea unor alimente sau categorii întregi de produse din dietă.

„Nu există aliment perfect”, este unul dintre mesajele constante ale specialistului, care recomandă diversitatea și moderația în alimentație.

La rândul său, Oana Cuzino, medic primar geriatrie și coordonator al platformei DOC.ro, a explicat că grăsimile nesaturate provenite din surse vegetale ocupă un loc important într-o alimentație echilibrată și sunt preferabile consumului excesiv de grăsimi saturate.

Totodată, specialiștii atrag atenția că beneficiile unui ulei depind nu doar de tipul acestuia, ci și de modul de utilizare, de cantitatea consumată și de contextul general al dietei.

Și totuși, ce spune omul de rând ?

NewsEdge a făcut propriul minisondaj de opinie. Grupul care a avut amabilitatea să ne răspundă la întebări este relativ omogen : între 35 și 50 de ani, familiști cu venituri medii.

Recunosc, primul răspuns nu l-am anticipat: untura. Și nu a fost singurul. Mai mulți dintre respondenți au mărturisit că folosesc grăsime animală pentru gătit. În ordinea preferințelor, au mai fost menționate uleiurile de măsline, rapiță, semințe de struguri, semnințe de bostan și abia apoi floarea soarelui și palmier.

„Asta dacă nu vrei să punem la socoteală și uleiul pentru mașină”, glumește Mircea, unul dinte intervievați.

O altă tendință este cea de a evita grăsimile de orice fel, pe cât posibil. Prin folosirea unor tehnici de gătit care nu le includ, cum ar fi prăjirea la air fryer.

Uleiurile premium câștigă teren

Pe lângă produsele consacrate, tot mai mulți consumatori experimentează uleiuri considerate premium: de rapiță, dovleac, cocos, susan sau avocado. Fenomenul este alimentat atât de interesul pentru gastronomie, cât și de dorința consumatorilor de a diversifica sursele de grăsimi vegetale.

În cazul producătorilor locali, accentul rămâne însă pe valorificarea materiilor prime autohtone.

„Noi producem doar uleiuri presate la rece din semințe din zona noastră, deoarece dorim să păstrăm tradiția și să educăm populația în a da o șansă semințelor noastre. Știți, se spune că este bine să consumi în primul rând legumele, fructele și semințele care cresc în țara ta”, explică reprezentanții Ulei Șomcuta.

Aceștia consideră că una dintre culturile cu potențial insuficient valorificat este rapița.

„Doar uleiul de rapiță este un ulei cu origini românești care chiar ar trebui valorificat mai mult.”

Reîntoarcerea către produsele locale

Interesul pentru alimente cu origine cunoscută și trasabilitate clară a devenit tot mai vizibil după pandemie. Mulți consumatori caută produse realizate local, în cantități reduse și cu procesare minimă.

Povestea Ulei Șomcuta reflectă această tendință. Afacerea de familie din Maramureș a apărut în urmă cu aproximativ un deceniu și s-a dezvoltat în jurul ideii de presare la rece a semințelor provenite de la fermieri locali.

Compania colaborează cu producători agricoli din Maramureș, Sălaj și Satu Mare și pune accent pe procesarea tradițională.

„Achiziționăm semințe de la fermieri locali tocmai pentru a susține agricultura locală și pentru a reînvia anumite culturi, cum ar fi cea de pepeni sau dovleci, lăsate să dispară din lipsă de desfacere.”

Provocările din spatele unei sticle de ulei

În spatele unui produs aparent simplu se află însă numeroase dificultăți economice și agricole. Una dintre cele mai importante este accesul la materie primă de calitate.

„Acum 7-8 ani beneficiam de semințe mult mai atent cultivate, selectate și îngrijite. Se pierde cultura muncii câmpului și a respectului pentru această îndeletnicire. Oamenii de la țară îmbătrânesc, nu mai au cui preda din sarcini, iar culturile de semințe încep să dispară.”

La această problemă se adaugă efectele schimbărilor climatice.

„Seceta și puținele sisteme de irigare dau bătăi de cap oamenilor din agricultură și, totodată, și nouă, producătorului final. Semințele provenite dintr-o cultură afectată de secetă dau o producție mai mică de ulei.”

În plus, micii producători întâmpină dificultăți în accesarea marilor lanțuri comerciale.

„Desfacerea produselor în lanțuri de magazine este anevoioasă. Noi ne bazăm aproape în totalitate pe comerțul online, pe recomandările din mediul online și pe promovarea în social media.”

O piață aflată în transformare

Deși uleiul de floarea-soarelui rămâne în topul preferințelor în România, opțiunile cumpărătorilor devin tot mai diversificate. Popularitatea dietei mediteraneene, interesul pentru alimentația sănătoasă și orientarea către produse locale creează noi oportunități pentru producători.

În același timp, apariția segmentului de uleiuri presate la rece și dezvoltarea produselor premium arată că o parte a consumatorilor este dispusă să plătească mai mult pentru origine, calitate și procesare minimă.

Această schimbare de comportament ridică însă o întrebare importantă: este pregătită agricultura și industria românească să valorifice această cerere?

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!

0 comentarii Comentarii