Ucraina folosește Crimeea drept sperietoare pentru Putin. Liderul de la Kremlin, între negociere și escaladare

Locuiam la Moscova în martie 2014, când Vladimir Putin a organizat un referendum fraudat în cadrul procesului de anexare a Crimeei. Forțele ruse preluaseră controlul asupra peninsulei cu o lună înainte. Buletinul de vot îi întreba pe alegători dacă doreau să se reunească cu Rusia sau să rămână parte a Ucrainei, așa cum fusese din 1954.

Apartamentul meu se afla pe una dintre șoselele de centură ale orașului. În noaptea de după anunțul că votul ratificase reîncorporarea în Rusia, abia am închis ochii. Moscoviții, plini de bucurie, circulau în cerc prin oraș, claxonând și fluturând steaguri pe geamurile mașinilor. Nu era vorba de un spectacol organizat de Kremlin; era un entuziasm public autentic și spontan.

Crimeea este în stare de urgență

De aceea, lupta pentru Crimeea este atât de importantă. În ultimele zile, dronele și rachetele ucrainene au lovit cu putere drumurile, căile ferate și podurile care duc spre peninsulă. Vineri, pe măsură ce Kievul își întărea asediul aerian, guvernatorul regional Serghei Aksionov a declarat starea de urgență.

Kievul își folosește forțele din ce în ce mai efficient. În special așa-numitele capacități de lovire la distanță medie. Acestea se situează între dronele scumpe de lungă distanță care lovesc marile orașe și sistemele ieftine, de scurtă distanță. Cele din urmă scotocesc linia frontului pentru a lovi bazele și liniile de aprovizionare rusești.

În Crimeea, aceasta a însemnat mai întâi atacarea radarelor și a lansatoarelor de apărare aeriană. Apoi oportunitatea creată a fost folosită pentru a lovi rutele care leagă peninsula de restul Rusiei. Au fost atacate și instalațiile de stocare a petrolului și gazelor și centralele electrice.

Ucraina vrea să izoleze Crimeea de Rusia

Mykhailo Fedorov, ministrul ucrainean al apărării, s-a lăudat la începutul acestei luni că „izolează Crimeea cu drone”. Iar acest lucru pare să se întâmple cu adevărat.

Feriboturile au fost atacate, drumurile închise, iar podul feroviar peste Canalul Crimeei de Nord a fost distrus. Miercuri, capitala, Sevastopol, a rămas fără curent electric după ce dronele au lovit o substație electrică. Toate vânzările de combustibil către civili au fost suspendate.

Oamenii fac coadă să fugă din Crimeea

Chiar și în timpul războiului, plajele și siturile istorice din Crimeea au făcut din aceasta o destinație turistică populară. Acum, rezervările se evaporă și taberele de vară pentru copii sunt anulate. Este coadă de mașini și camioane care așteaptă să traverseze podul de la Kerci pentru a se întoarce în Rusia continental. Coloana se întinde în mod regulat pe mai mult de cinci mile. Economia peninsulei se află în criză.

Ca în toate campaniile de acest gen, civilii suferă inevitabil. Au existat victime directe în urma atacurilor, iar pensionarii rămas fără electricitate la temperaturi de 30 °C. Totuși, singurul pensionar pe care Kievul încearcă cu adevărat să-l afecteze este cel de la Kremlin.

Istoria Crimeei

Crimeea a făcut parte din Rusia până în 1954. Atunci a fost transferată sub controlul Kievului din motive administrative. Nu este la fel ca celelalte teritorii ucrainene pe care Putin le-a revendicat. Ea are o importanță strategică, fiind sediul Flotei Ruse a Mării Negre precum și o importanță spirituală.

Mulți ofițeri ruși s-au retras pe peninsulă împreună cu familiile lor. Orașul Chersonesos este considerat locul de naștere simbolic al ortodoxiei ruse. De asemenea, are o semnificație politică foarte clară pentru Putin, fiind singurul element cu adevărat popular al campaniilor sale de anexare.

Ucraina lovește de fapt în Putin

Unele voci mai ambițioase din Kiev solicită o încercare timpurie de a recuceri peninsula prin forță. Însă consensul general este că acest lucru ar fi foarte dificil. Peninsula este puternic garnizonată și s-au construit apărări extinse de-a lungul istmului îngust care o leagă de continent.

Și un ofițer german confirm asta. „Pentru ca Ucraina să încerce să elibereze Crimeea, ar trebui să retragă prea multe forțe de pe alte fronturi, slăbindu-le grav. Ar putea eșua acolo și, în același timp, ar putea eșua și în a-i ține pe ruși la distanță în alte zone.”

În realitate, speranța Kievului este că îl va forța pe Putin să se așeze la masa negocierilor. Apoi să accepte cererea Ucrainei privind un armistițiu înainte de orice altceva. O face prezentându-i lui Putin amenințarea de a pierde această cucerire extrem de prețioasă. Dar riscul este ca acest lucru să-l determine, dimpotrivă, pe liderul rus să escaladeze conflictul.

Reacția lui Putin ar putea fi imprevizibilă

Presupunerea tacită în cadrul guvernului ucrainean este că va trebui să accepte controlul de facto al Rusiei asupra Crimeei ca parte a prețului păcii. Asta deși s-a angajat oficial să recâștige controlul asupra tuturor teritoriilor ocupate. Putin ar trebui, așadar, să negocieze cu bună-credință și în condițiile impuse de Kiev.

Asta dacă dorește să pună capăt asediului și să înlăture amenințarea care planează asupra peninsulei. Sau dacă pur și simplu devine insuportabil pentru Moscova să o garzoneze, să o aprovizioneze și să o mențină.

Președintele Zelenski pare încrezător că aceasta este o strategie viabilă. El a aprobat separat un plan al SBU de a lansa ceea ce a fost descris ca o operațiune de 40 de zile. Operațiune menită să exercite presiune asupra Rusiei pentru a cere pacea. La fel, optimistul Fedorov  promite că „în viitorul apropiat, Crimeea va deveni o insulă”.  El este de părere că Moscova va fi forțată să ajungă la un acord în câteva luni.

Elite din Rusia vor înghețarea conflictului

Există cu siguranță o nouă încredere la Kiev, în timp ce mulți din Rusia devin din ce în ce mai pesimiști. Inclusiv Igor Girkin, un ofițer naționalist aflat acum în închisoare pentru opiniile sale critice la adresa Kremlinului. El a scris că situația este „gravă acum, dar promite să devină critică în doar câteva săptămâni. ”

Însă rezultatul ar putea fi ceva mai puțin previzibil și controlabil decât pare să creadă Zelenski. În rândul elitelor administrative și de afaceri din Rusia există pragmatici. Ei consideră că Rusia ar trebui să înghețe conflictul. Indiferent dacă deține sau nu controlul asupra ultimelor porțiuni din regiunea Donbas pe care Putin le-a revendicat.

Aceștia susțin că războiul a ajuns la un punct în care randamentul este în scădere. Cea mai bună soluție este pur și simplu să se păstreze ceea ce a fost deja cucerit. Ei vor să se declare victoria și să se inițieze negocieri menite să oprească atacurile ucrainene asupra teritoriului central al Rusiei. De asemenea își doresc să se ridice cel puțin o parte din sancțiunile occidentale.

Tabăra radicală ar vrea să joace la risc

Există însă și o tabără maximalistă. Aceștia sunt de acord că nu se poate permite ca conflictul să se prelungească.  Dar răspunsul lor este escaladarea: mobilizarea a sute de mii de rezerviști și trimiterea în luptă a recruților. Ei își doresc și operațiuni sub acoperire mai agresive împotriva fabricilor din Europa care furnizează arme Ucrainei.

Aceștia acceptă faptul că acest lucru ar fi extrem de nepopular pe plan intern. Însă susțin că perturbările pe termen scurt reprezintă un preț care merită plătit. Asta dacă obiectivul este pentru o preluare rapidă a controlului asupra Donbasului. Asta ar da și șansa de a impune Kievului condițiile de pace pe care le preferă.

Aceasta ar fi o strategie cu risc ridicat, întrucât un eșec pe front ar putea stârni proteste în țară. Acest lucru s-a întâmplat în cazul țarilor după înfrângerile suferite în fața Japoniei în 1905 și în timpul Primului Război Mondial. Pentru „șoimii”, care nu vor să creadă că ucrainenii ar putea face față unei ofensive pe scară largă a sute de mii de trupe proaspete, este o miză bună.

Putin, mai fricos decât vrea să arate

Din fericire, Putin, care, în ciuda imaginii sale publice de „macho”, este, în general, destul de reticent la riscuri, nu pare încă convins. Cu toate acestea, atunci când este cuprins de panică, Putin tinde să ia decizii pripite și greșite.

Adresându-se cadetilor militari săptămâna trecută, el a afirmat că Kievul urmărește să „destabilizeze societatea” și, implicit, regimul său. Dacă se teme că pierderea Crimeei, ar putea chiar să-l doboare, s-ar putea să opteze pentru negocieri. Dar ar putea la fel de ușor să fie tentat să ridice miza.

Fedorov a avertizat că campania sa cu drone „ar putea duce la unele consecințe neașteptate pentru Rusia”. Acest principiu însă se aplică și Ucrainei.

Începutul unei frumoase prietenii

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook.