Turismul românesc intră în picaj. Decontările pentru voucherele de vacanță au scăzut cu 62%

În primele cinci luni din 2026, decontările voucherelor de vacanță au scăzut cu aproape 62% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce valoarea voucherelor emise s-a redus cu aproape 9%.

Diferența dintre cele două procente spune, de fapt, povestea unei piețe care își pierde treptat motorul de consum. Dacă în primele cinci luni din 2025 unitățile turistice decontau peste 557 milioane de lei, în aceeași perioadă din 2026 suma s-a redus la doar 214,5 milioane de lei.

Pentru industria turismului, efectele nu înseamnă doar mai puțini turiști, ci presiuni asupra investițiilor, asupra locurilor de muncă și asupra supraviețuirii multor afaceri construite în ultimii ani.

Într-un interviu acordat NewsEdge.ro, vicepreședintele ANAT și președintele BIBI Group4Travel, Adrian Voican, vorbește despre un sector care, în opinia sa, traversează cea mai dificilă perioadă de după pandemie.

„Turismul merge la vale. De un an și jumătate”

Pentru Adrian Voican, datele prezentate de Ministerul Finanțelor nu reprezintă o surpriză, ci confirmarea unei tendințe pe care operatorii economici o resimt deja în activitatea de zi cu zi:

„Semnalul de alarmă este foarte puternic, pentru că trendul este descendent. În luna mai scăderea a fost de peste 70%. Iar anul trecut a fost tot scădere, care anul acesta s-a accentuat. Turismul românesc, care își revenea pas cu pas după pandemie, a suferit începând cu 2025 trei frâne zdravene: scăderea puterii de cumpărare, creșterea TVA-ului și reducerea drastică a voucherelor. Pur și simplu, mergem la vale. De un an și jumătate.”

În opinia sa, problema nu este doar una sectorială.

Voican consideră că turismul reflectă starea generală a economiei și avertizează că diminuarea consumului din această industrie transmite efecte în lanț asupra transporturilor, comerțului, alimentației publice și investițiilor.

„Turismul nu este un sector izolat. Este respirația întregii economii. Dacă nu merge turismul, nu merge nimic în economie.”

De ce s-au prăbușit decontările

La prima vedere, cifrele pot părea contradictorii.

Emiterea voucherelor a scăzut cu aproximativ 9%, însă decontările către hoteluri și pensiuni au coborât cu peste 61%. Explicația vine din modificările succesive aduse programului.

În 2025 valoarea voucherelor acordate angajaților din sectorul public a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, însă în economie mai circulau încă vouchere emise anterior. Acestea au menținut temporar fluxul de decontări.

În 2026 însă, efectul s-a resimțit integral. Au rămas doar vouchere cu valoare redusă, acordate exclusiv angajaților cu venituri nete sub 6.000 de lei, iar numeroase instituții publice au renunțat complet la acest beneficiu.

„Răul este deja făcut”, spune Voican, care apreciază că eventualele acordări de vouchere spre finalul anului nu mai pot compensa declinul înregistrat.

Insolvențe și investiții puse sub semnul întrebării

Una dintre cele mai dure avertizări formulate de vicepreședintele ANAT privește viitorul apropiat al industriei.

Acesta afirmă că tot mai multe unități turistice se confruntă cu dificultăți financiare, iar unele hoteluri au intrat deja în insolvență:

„Da, fără discuție. Este grav. Toată HoReCa se plânge că este la limită. Mulți închid. Am văzut hoteluri pe litoral intrând în insolvență, ceea ce era de neimaginat în urmă cu câțiva ani.”

În opinia sa, adevăratul test pentru industrie nu este sezonul estival, ci lunile de după vară:

„Mă tem de luna septembrie. Când trece vara și intrăm în extrasezon nu mai vin bani din viitoarele rezervări. Atunci este riscul cel mai mare.”

Avertismentul vine într-un moment în care, potrivit datelor industriei, în România sunt în derulare aproximativ 2.000 de proiecte turistice, cu investiții estimate la circa șase miliarde de euro.

Voican spune că proiectele aflate deja în construcție vor continua, însă investițiile noi riscă să fie amânate sau chiar abandonate:

„Investitorii vor direcționa fondurile în alte tipuri de plasamente și probabil în alte țări.”

Voucherele și lupta împotriva sezonalității

Una dintre cele mai importante funcții ale voucherelor de vacanță, susține ANAT, nu a fost stimularea concediilor în plin sezon, ci distribuirea cererii pe parcursul întregului an. Analizele efectuate de operatorii din turism arată că beneficiarii voucherelor au preferat frecvent perioadele de extrasezon, contribuind astfel la menținerea activității hotelurilor în lunile cu cerere redusă.

Potrivit lui Adrian Voican, această realitate contrazice una dintre cele mai răspândite critici:

„Mitul că voucherele au crescut prețurile este fals. Prețurile au crescut peste tot, și în România, și în celelalte destinații.”

El afirmă că programul a permis accesul unui număr mai mare de români la vacanțe și a diversificat destinațiile turistice alese. Fără acest mecanism, avertizează reprezentantul ANAT, multe zone turistice riscă să rămână active doar în vârful sezonului – „Fără ele, riscăm să ne întoarcem doar la niște oaze, doar în weekend, doar în miezul verii sau iarna pe zăpadă. În rest, bate vântul.”

Investiție sau cheltuială?

Una dintre cele mai controversate teme rămâne costul bugetar al voucherelor. Criticii programului susțin că acestea reprezintă o povară pentru finanțele publice.

Voican respinge această interpretare și susține că voucherele trebuie privite ca un instrument economic, nu ca o simplă cheltuială social: „Cine vede doar până la lungul nasului poate confunda o investiție cu o cheltuială. Investițiile se întorc, cheltuielile se duc.”

El invocă studiile care arată că banii cheltuiți prin vouchere revin la buget prin taxe, impozite, fiscalizare și investiții private. În sprijinul argumentului său aduce și faptul că modelul românesc al voucherelor a fost menționat de OCDE drept un exemplu de bună practică în domeniul politicilor publice.

Extinderea către mediul privat

ANAT consideră că viitorul programului depinde de implicarea companiilor private.

Potrivit lui Adrian Voican, există de aproape trei ori mai mulți angajați în mediul privat decât în sectorul public, iar extinderea voucherelor prin facilități fiscale ar putea avea un impact economic semnificativ. Modelul propus este unul bazat pe credit fiscal, prin care angajatorii să deducă valoarea voucherelor din obligațiile fiscale către stat. În opinia sa, fără asemenea stimulente, puține companii își permit să ofere beneficii suplimentare într-un context economic dificil.

Ce îi cere industria Guvernului

Întrebat care ar fi primele măsuri pe care le-ar solicita Executivului, Adrian Voican formulează un plan în trei direcții.

Prima este reducerea costurilor cu forța de muncă prin mecanisme similare modelului german Kurzarbeit, pentru a evita concedierile. A doua vizează garantarea programului voucherelor de vacanță pentru următorii cinci ani, cu indexarea lor în funcție de inflație și extinderea către sectorul privat. A treia se referă la stimularea turismului internațional prin acordarea unor prime agențiilor care aduc turiști străini în România și printr-o strategie coerentă de promovare externă.

În plus, reprezentantul ANAT solicită reducerea presiunii administrative asupra companiilor din HoReCa. El afirmă că valul de controale și sancțiuni pune o presiune suplimentară pe un sector deja afectat de scăderea cererii.

O decizie care depășește turismul

Discuția despre voucherele de vacanță depășește de mult granițele industriei turistice. Ea pune în balanță două abordări diferite ale politicii economice. Una care vede aceste instrumente drept o cheltuială bugetară ce trebuie redusă și alta care le consideră investiții cu efect de multiplicare în economie.

Datele oficiale indică o diminuare puternică a fluxurilor financiare care ajung în turism. În același timp, reprezentanții industriei avertizează asupra efectelor pe termen mediu: investiții încetinite, insolvențe, reducerea locurilor de muncă și accentuarea sezonalității.

Rămâne de văzut dacă Guvernul va reconsidera arhitectura programului voucherelor de vacanță sau dacă această contracție de aproape 62% reprezintă începutul unei noi etape pentru turismul românesc. O etapă în care piața va fi obligată să se adapteze fără unul dintre principalele sale instrumente de stimulare a consumului intern.