Trump: „Pot să închei sau să prelungesc războiul cu Iranul”. Fiul Mojtaba poate lua locul tatălui  

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că are capacitatea de a decide soarta conflictului cu Iranul „în două-trei zile” sau, dimpotrivă, de a-l prelungi după propria strategie.

Într-un interviu acordat publicației Axios, Trump a explicat motivele pentru care a lansat Operațiunea militară împotriva Teheranului și a subliniat că țara asiatică va avea nevoie de ani întregi pentru a-și reveni după atacurile recente.

„Iranienii au fost aproape de a încheia un acord, apoi s-au retras, au fost din nou aproape și s-au retras din nou – am înțeles că nu doreau cu adevărat un acord”, a spus Trump. El a adăugat că, în ultimii 25 de ani, Iranul a lansat atacuri și operațiuni violente în mod repetat și că, dacă SUA nu ar fi intervenit în iunie prin Operațiunea Midnight Hammer, țara asiatică ar fi obținut arme nucleare până acum.

Trump vrea libertate pentru poporului iranian

Președintele SUA a subliniat că scopul principal al operațiunilor militare este „libertatea poporului iranian” și crearea unei „națiuni sigure”. „Tot ce îmi doresc este libertate pentru poporul iranian. Vreau o națiune sigură și asta vom avea”, a declarat Trump, fără a oferi detalii despre pașii concreți pentru atingerea acestui obiectiv.

În același timp, Trump a precizat că are „multe puncte de ieșire” din conflict și că poate controla modul în care se desfășoară operațiunile, fie prelungind campania, fie încheind-o rapid, cu un plan de reconstrucție post-conflict pentru Iran.

Coordonare cu aliații și reacții regionale

Declarațiile vin pe fondul escaladării tensiunilor în Orientul Mijlociu, după atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că Trump a discutat cu liderii Arabiei Saudite, Qatarului și Emiratelor Arabe Unite, precum și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a coordona răspunsul regional și a evita o escaladare majoră.

Conform rapoartelor, atacurile au vizat baze militare americane și israeliene din regiune, iar Iranul a ripostat prin lovituri asupra unor ținte din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Tensiunile cresc astfel la un nivel care ar putea afecta securitatea întregii regiuni și relațiile internaționale.

Contextul escaladării conflictului

Conflictul actual se înscrie într-un tablou mai larg de tensiuni între Washington și Teheran, deteriorate după retragerea SUA din acordul nuclear din 2015 și reimpunerea sancțiunilor. Atacurile recente vin după avertismente repetate din partea SUA și Israelului că Iranul va fi lovit dacă își va continua programele nucleare și de rachete balistice.

Analiștii avertizează că aceste operațiuni militare reduc semnificativ șansele unei soluții diplomatice pentru disputa nucleară și cresc riscul unei escaladări regionale cu efecte imprevizibile asupra securității internaționale.

Succesiunea la conducerea Iranului

Pe fondul tensiunilor internaționale, Iranul se confruntă și cu o criză internă de succesiune. Adunarea Experților, un grup de 88 de clerici șiiți, este responsabilă de alegerea unui nou lider suprem după moartea lui Ali Khamenei. Membrii adunării sunt aleși prin vot popular și supravegheați de Consiliul Gardienilor, care poate valida sau descalifica candidații.

Fostul președinte moderat Hassan Rouhani a fost exclus de la alegeri, iar președintele Ebrahim Raisi, considerat protejat al lui Khamenei, era văzut drept posibil succesor până la decesul său într-un accident de elicopter în mai 2024.

Posibila moștenire religioasă

În prezent, unul dintre fiii lui Khamenei, Mojtaba, cleric șiit în vârstă de 56 de ani, este considerat principalul candidat la funcția de lider suprem, deși nu a deținut anterior nicio funcție guvernamentală. Transferul puterii de la tată la fiu ar putea stârni nemulțumiri în rândul populației și chiar printre susținătorii regimului, fiind perceput ca un posibil început al unei dinastii religioase, reminiscentă de perioada pre-revoluționară din 1979, când guvernul șahului Mohammad Reza Pahlavi, susținut de SUA, a fost înlăturat.