Tradiții în ziua Mucenicilor. Cine au fost cei 40 de Sfinți Mucenici. Cum prepari mucenicii moldovenești și pe cei muntenești

Deși din anul 313 practicarea creștinismului fusese permisă, conflictul dintre împărații Constantin cel Mare și Linicius l-a făcut pe acesta din urmă să inițieze o campanie de persecuție a creștinilor din provinciile din partea orientală a Imperiului Roman.

Ce spune legenda

Legenda povestește că cei 40 au fost pedepsiți pentru că au refuzat să intre în templu și să aducă jertfe zeităților romane, declarându-și deschis credința creștină. Pentru asta, au fost condamnați să intre în apa înghețată a unui lac, având lângă o baie caldă, pentru cei ce și-ar fi renegat creștinismul.

Se spune că un soldat n-a mai putut îndura tortura și a acceptat să aducă jertfa zeilor romani, dar a murit imediat după ce a intrat în baia încălzită. În același moment, unul dintre gardienii care urmăreau martiriul celor condamnați ar fi avut o viziune și s-ar fi proclamat creștin pe loc, intrând în apa înghețată alături de ceilalți și păstrând astfel numărul de 40 de martiri.

Deși se spune că, datorită credinței lor, apa lacului s-a încălzit și soldații au supraviețuit, aceștia au fost scoși din lac, le-au fost rupte picioarele și lăsați să moară în agonie. Trupurile le-au fost incinerate și cenușa aruncată în lac.

O dată cu Sfinții Mucenici sunt sărbătorite și persoanele care nu poartă un nume de sfânt.

Tradiții și obiceiuri, ce se face și ce nu în ziua Sfinților Mucenici

Poate cel mai cunoscut obicei se referă la pregătitul preparatelor specifice zilei, numite „mucenici” (sau „măcinici” sau „sfințișori”), colaci dulci în forma cifrei 8. În România, au în mod tradițional două forme și moduri de preparare:

• Mucenici moldovenești : Colaci de aluat copt care au forma cifrei 8, însiropați și glazurați cu miere și nucă măcinată.
• Mucenici muntenești sau dobrogeni: Mici colăcei de cocă, de asemenea în formă de 8, fierți în apă îndulcită, serviți cu nucă măcinată, scorțișoară și alte condimente, după gust.

O altă tradiție spune că este bine să bei 40 (sau, din nou, 44) de pahare de vin, se zice că roșu, pentru a avea sânge proaspăt și putere. Desigur, rămâne doar o poveste, cel mai probabil o reminiscență a sărbătorilor bahice din antichitate, pentru că, în mod real, 40 de pahare de vin băute într-o zi numai bine nu fac pentru sănătatea celui care le bea, dar se spune că vinul roșu ar trebui cel puțin gustat și, dacă nu se bea, să fie dat de pomană.

Ce nu este bine să faci în ziua Sfinților Mucenici

• La fel ca în cazul altor sărbători mari creștine, nu trebuie făcute treburi prin casă, cum ar fi curățenie sau spălatul rufelor.
• Se spune că, pentru a avea spor și prosperitate, nu este bine să dai bani cu împrumut în această zi.
• De asemenea, trebuie evitate certurile cu cei dragi deoarece ar putea cauza probleme tot anul.

Rețetă de mucenici moldovenești (copți)

Având în vedere perioada, am ales o rețetă de post.

Ingrediente:

• Aluat:
  • 500 gr făină pentru patiserie
  • un plic (7 gr) de drojdie uscată
  • 70 ml ulei de floarea soarelui
  • 250 ml de apă
  • 100 gr de zahăr
  • 2 plicuri de zahăr vanilat
  • coaja rasă de la o lămâie (bio sau netratată)
  • 2 ml de esență de vanilie sau rom, după gust
• Sirop:
  • 150 gr zahăr
  • 300 ml de apă
  • 2 ml de esență de vanilie sau rom, după gust
• Pentru glazurat:
  • 50 ml miere
  • 150 gr nucă măcinată (se poate face un amestec de nucă cu scorțișoară)

Pregătire:

Într-un vas încăpător se amestecă apa călduță cu toate celelalte ingrediente, mai puțin făina. Aceasta se adaugă ulterior treptat, în ploaie, până la momentul în care compoziția s-a îngroșat.

Apoi se frământă cu mâna. Se mai adaugă făină până când se obține un aluat elastic și care nu se lipește. Se mai frământă bine timp de 15-20 de minute. După care se lasă la dospit într-un loc călduros, acoperit cu un prosop textil curat, 30-40 de minute. Până când aluatul și-a dublat volumul.

Pe blatul tapetat cu făină aluatul se împarte în părți egale, fiecare bucată fiind rulată în fâșii din care  se împletesc colăceii în forma cifrei 8. Colacii formați se pun pe tava tapetată cu hârtie de copt. Și se mai lasă să mai crească aproximativ 30 de minute. Se coc, în funcție de cuptor, 30-40 de minute la 200 de grade fără ventilație (căldură sus-jos). Testul scobitorii ne arată când mucenicii sunt bine copți.

Se face siropul dizolvând zahărul în apa încălzită, care se aduce la fierbere. Se lasă la fiert pentru 10-15 minute. Se oprește focul și se amestecă esența de vanilie sau rom.

Mucenicii scoși din cuptor se lasă circa 15 minute la răcit, apoi se însiropează bine. Dacă mai rămâne sirop, acesta poate fi turnat în tavă. Cu o pensulă se ung cu miere și se presară cu nuca măcinată.

Rețetă de mucenici muntenești sau dobrogeni (fierți, cu zeamă)

De fiecare dată, aici folosesc rețeta mamei mele, care făcea doar astfel de mucenici.

Cum în perioada copilăriei mele, în comunism, nu se găseau în magazine mucenici gata făcuți, cum se întâmplă astăzi, trebuia să facă ea aluatul și să „croiască” opturile. Timpul era puțin și treburile multe. Așa că o ajutam și noi, copiii.

Pentru mai multă eficiență, mama făcea inele din aluat. Noi veneam în urma ei și lipeam două câte două inelele pentru a obține opturi. Din acest motiv această sărbătoare are un loc special în sufletul meu. Întotdeauna o leg de această amintire foarte dragă mie.

Ingrediente:

• Aluat:
  • 200 gr făină
  • 100 ml apă
  • 2-3 gr sare
• Zeamă:
  • 3litri de apă
  • 200 gr zahăr
  • 5 gr sare
  • 1 baton scorțișoară
  • 10-15 gr scorțișoară măcinată
  • 200 gr miez de nucă (ideal prăjit sau copt în cuptor) măcinat
  • (opțional) 2 ml esență de vanilie
  • (opțional) 2 ml esență de vanilie
  • (opțional) coaja rasă de la o lămâie (bio sau netratată)
  • (opțional) coaja rasă de la o portocală (bio sau netratată)

Pregătire:

Aluatul este, în esență, un aluat simplu de paste. Într-un bol se adaugă făina și sarea și deasupra se adaugă apa. Se frământă cu mâna până se obține un aluat elastic și nelipicios. Acesta se lasă la răcit complet, iar după sunt două opțiuni:

• Se împarte în două sau trei părți; fiecare parte se întinde într-o foaie pe blatul presărat cu făină. Apoi se decupează cu un instrument special proiectat în acest scop (se găsește în comerț).
• Se formează bile mici din aluat din care se rulează „șnururi” . Din care, la rândul lor, se vor forma opturile specifice. Așa cum am spus, asta era metoda pe care o folosea mama mea.

Orice metodă ar fi folosită pentru obținerea mucenicilor pentru fiert, aceștia trebuie lăsați să se usuce foarte bine, minim 12 ore.

Cum orice metodă s-ar alege tot este o treabă migăloasă și consumatoare de timp, recunosc că am ales să folosesc mucenici gata făcuți, din comerț.

Siropul se face din apa cu zahăr și sare, în care se pune batonul de scorțișoară și se aduce la fiert. După ce zahărul s-a dizolvat se lasă la fiert cca 15 minute pentru a permite infuzarea aromei batonului de scorțișoară. Acesta se scoate înainte de a pune la fiert mucenicii.

Se adaugă mucenicii. Se fierb până când sunt fierți aproape integral („al dente”, cum ar spune italienii). Se oprește focul. Se amestecă în zeamă nuca măcinată și condimentele opționale, dacă se folosesc. Cu capacul pus se mai lasă încă cel puțin o oră, întrucât mucenicii vor continua să se gătească în siropul cald. La final, după ce lichidul s-a răcit complet, se adaugă și scorțișoara măcinată.