„Therians”, noua identitate care cucerește TikTok. Cum a devenit fenomenul viral o comunitate tot mai vizibilă

Vizibilitatea crescută a acestor manifestări a generat curiozitate, reacții critice și discuții despre identitate, influența mediului digital și felul în care noile generații își definesc apartenența și autenticitatea.

„Therians”: când identitatea se poeticizează în animal

În ultimele săptămâni, pe rețelele sociale a explodat un fenomen care a atras atenția atât a tinerilor, cât și a publicului larg: persoanele care se identifică psihologic sau emoțional cu animale non-umane. Cunoscuți ca therians, acești indivizi au devenit vizibili în mod special datorită videoclipurilor virale de pe platforme precum TikTok, Instagram sau YouTube, unde împărtășesc experiențele lor de „identitate animalică”, conform La Vanguardia.

Ce înseamnă să fii therian

Termenul „therian” își are rădăcinile în cuvântul grecesc therion („bestie”) și se referă la oameni care simt o conexiune profundă, interioară, cu una sau mai multe specii animale. Această legătură poate fi descrisă ca psihologică, emoțională sau spirituală și nu are legătură cu o transformare fizică reală. Persoanele sunt conștiente că trupul lor rămâne uman.

Prin urmare, un therian nu afirmă că s-ar transforma literal într-un animal. În comunitate, se vorbește adesea despre un „theriotype”, adică specia cu care cineva se simte conectat: lupi, câini, pisici, vulpi, păsări sau alte animale. Fiecare individ își definește propria legătură internă.

Originea și evoluția fenomenului

Deși pare un fenomen recent, „therianthropy” (termenul mai larg pentru această identificare) datează din anii ’90, când comunități online timpurii discutau despre sentimentul că „sunt animale în corpi umani”.

În urmă cu câteva decenii, ideea era restrânsă la forumuri obscure, dar odată cu apariția rețelelor de micro-video și a culturii virale, subiectul a câștigat vizibilitate și a atras mii de tineri dornici să își împărtășească trăirile.

Cum se manifestă identitatea therian

Nu toți therians își exprimă identitatea în același mod. Pentru unii, aceasta rămâne un sentiment interior dificil de descris, în timp ce alții aleg să îl exprime chiar și prin comportamente vizibile. Aleg accesorii simbolice (măști sau cozi), adoptă posturi inspirate de mișcările animale, acestea fiind momente când senzația de conexiune cu animalul ales se intensifică.

Clipurile cu persoane alergând în patru labe, sărind sau imitând mișcări animale sunt cele care au făcut fenomenul viral, chiar dacă nu reprezintă întreaga experiență a comunității.

Deosebirea față de alte comunități

Fenomenul therian nu este același lucru cu fanii antropomorfi („furries”), care adoptă personaje de animale ca hobby creativ sau estetic. Deși pot exista suprapuneri, therians descriu experiența ca pe o parte esențială a identității lor, nu doar ca pe o activitate recreativă.

Termenul „otherkin” este un alt concept mai larg, folosit pentru persoanele care se recunosc parțial sau complet non-umane (inclusiv creaturi mitologice), iar therians se încadrează de obicei în această categorie mai amplă.

Impactul rețelelor sociale și întâlnirile publice

Ceea ce a transformat această identificare într-un subiect de interes larg a fost vizibilitatea sa online. Videoclipurile cu tineri care se prezintă ca therians strâng un număr mare de vizualizări și generează comentarii, discuții și întrebări despre limitele expresiei de sine în epoca digitală.

Mai mult, în orașe precum Barcelona și Bilbao au început să se organizeze întâlniri ale comunității, unde participanții pot socializa și împărtăși experiențe între ei, dar și cu publicul larg.

Discuții și reacții în societate

Ca orice fenomen nou și neobișnuit pentru multe generații, ideea therian a stârnit atât curiozitate, cât și dezbateri. Unii educatori și specialiști în sănătate mintală consideră că este important să se distingă între expresiile virale izolate și experiențele autentice pe care unii cred că le trăiesc, subliniind totodată că nu există dovezi că acest fenomen ar fi în sine o boală mintală.

În unele locuri, au apărut chiar propuneri legislative pentru protejarea persoanelor care se identifică astfel de hărțuire sau discriminare, ceea ce arată cât de mult a intrat subiectul în discursul public.