SURSE: Cine e premierul ales de Nicușor Dan. E europarlamentar și are istorie politică

România se află de trei săptămâni fără un guvern cu puteri depline, după ce moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a trecut pe 5 mai cu 281 de voturi. Cel mai mare număr favorabil unei moțiuni de cenzură din istoria de după 1989. Cabinetul condus de Ilie Bolojan a intrat în regim interimar, cu atribuții limitate. Centrul de greutate al negocierilor s-a mutat la Palatul Cotroceni.

Criza a fost alimentată de o fractură care a depășit simpla aritmetică parlamentară. Ruptura dintre PNL și PSD a redefinit echilibrele din legislativ. Și l-a lăsat pe președintele Nicușor Dan în postura de mediator al unui tablou politic în care nicio formulă de majoritate nu se poate configura natural. 

Consultările derulate la Cotroceni nu au conturat o propunere oficială care să fie susținută de o majoritate. Negocierile au oscilat între mai multe scenarii: un guvern minoritar susținut din Parlament sau o formulă tehnocrată care să evite un acord politic explicit.

Cine este premierul

Potrivit surselor Newsedge, președintele Nicușor Dan s-a oprit asupra numelui lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Tomac este europarlamentar la al doilea mandat și consilier onorific al șefului statului pentru relația cu românii de pretutindeni. Are deci o dublă calitate instituțională care îl plasează simultan în structurile de la Bruxelles și în echipa prezidențială de la Cotroceni. 

Potrivit acelorași surse, desemnarea ar putea surveni în cursul acestei săptămâni, fără o nouă rundă de consultări formale.

Tomac este, conform surselor, candidatul preferat al Cotroceniului fiind un apropiat al președintelui încă de când Nicușor Dan era primar al Capitalei. 

Alte nume care au mai fost vehiculate în spațiul public drept posibili premieri au fost Delia Velculescu, economist la FMI și Radu Burnete, consilier prezidențial. 

Nicușor Dan ar prefera, potrivit surselor, să desemneze un premier independent în detrimentul unuia din PSD sau PNL. Astfel, ar avea mai multe șanse să strângă o majoritate parlamentară pentru votul de învestire.

Cine vor fi miniștrii

Potrivit surselor politice consultate de NewsEdge, formula de guvernare avută în vedere presupune un cabinet alcătuit în principal din tehnocrați. Adică specialiști fără afiliere politică explicită sau cu profil preponderent tehnic și instituțional. 

Formula ar avea rolul de a reduce tensiunile dintre partide și de a evita disputele privind împărțirea ministerelor între formațiuni. În logica unei astfel de construcții, partidele ar susține politic guvernul în Parlament. Dar cea mai mare parte dintre portofolii ar putea fi ocupate de specialiști fără apartenență politică directă.

Ideea unui executiv cu profil tehnocrat a reapărut constant în ultimele săptămâni. În special în contextul dificultății de a construi o majoritate clasică.

USR a exprimat anterior rezerve față de un guvern tehnocrat. Spuneau ei, că acesta ar putea funcționa ca un paravan pentru interesele PSD.

Cine va vota guvernul

Surse politice spun că președintele Nicușor Dan a avut la Cotroceni săptămâna aceasta consultări informale cu Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Sorin Grindeanu. De asemenea, că în aceste momente există deja discuții în interiorul partidelor pentru a decide dacă vor susține Guvernul Tomac.

Distribuția parlamentară este fragmentată, așa că o majoritate are nevoie de votul mai multor partide. 

Parlamentul ales în decembrie 2024 numără 465 de membri. Pragul minim pentru învestirea unui guvern este de 233 de voturi.

Structura mandatelor, conform datelor BEC de la alegeri, arată astfel: PSD are 123 de mandate, AUR, 92, PNL, 75, USR, 59, SOS România, 36, UDMR, 31, POT, 31, reprezentanți ai minorităților naționale, 19. Structura s-a schimbat ușor în urma migrațiilor parlamentare care au dus la formarea altor mici grupuri parlamentare: PACE, UIR. 

Așadar voturile PNL+USR+UDMR+minorități nu sunt suficiente. Cum nu sunt suficiente nici voturile PSD+UDMR+minorități. 

AUR a declarat că nu va vota un Guvern din care nu face parte.

Cel mai probabil varianta care se va contura este ca toate partidele fostei coaliții să voteze Guvernul Tomac în numele stabilității des invocate.

De aceea, sursele politice vorbesc despre negocieri informale astfel încât partidele să obțină garanții pentru votarea unui guvern din care nu fac parte. Dizolvarea Parlamentului care s-ar putea face după respingerea a două nominalizări de premier reprezintă un argument de ultimă instanță care ar putea mobiliza voturile ezitante.

Cine este Eugen Tomac

Eugen Tomac s-a născut pe 28 iunie 1981 în satul Babele, raionul Ismail, în URSS, pe teritoriul actual al Ucrainei, dintr-o familie de români basarabeni. A venit în România la începutul anilor 2000 și a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București. 

Debutul său instituțional a avut loc în 2005. Atunci, a intrat în Administrația Prezidențială ca expert pe probleme legate de românii de pretutindeni, în mandatul lui Traian Băsescu. O apropiere care i-a adus eticheta de „omul lui Băsescu”. 

Între 2009 și 2012 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în guvernele Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu.

A fost membru al Partidului Democrat până în 2013. Iar ulterior a devenit unul dintre fondatorii și liderii Partidului Mișcării Populare, al cărui președinte este și în prezent.

A deținut două mandate de deputat în Parlamentul României. Și în prezent este la al doilea mandat de europarlamentar. 

Cariera sa politică a fost axată pe tema românilor din diaspora și relației României cu Republica Moldova. 

Tomac e un apropiat al președintelui Dan încă de când acesta era Primar General. Este și unul dintre oamenii care au fost prezenți pe scenă în seara de 18 mai 2025, când Nicușor Dan a aflat în direct rezultatele exit-poll-urilor care îl dădeau câștigător la alegerile prezidențiale.

În octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. 

Ce înseamnă un guvern tehnocrat pentru România

Un guvern tehnocrat este, prin definiție, un cabinet condus și populat de specialiști fără mandat electoral: economiști, juriști, funcționari de carieră sau experți sectoriali. 

De regulă, acesta este desemnat să administreze țara într-o perioadă în care blocajul politic împiedică formarea unei coaliții clasice. România a mai traversat astfel de formule. Guvernul Cioloș, între 2015 și 2016, a fost cel mai recent exemplu de cabinet tehnocrat cu depline puteri. Acesta a fost instalat după demisia guvernului Ponta în contextul tragediei de la Colectiv. 

Mai multe despre istoria guvernelor tehnocrate din România, puteți citi în analiza NewsEdge.

Miza unui astfel de cabinet în contextul actual este dublă. 

Pe de o parte, un premier tehnocrat sau cu profil redus de afiliere partizană poate lua măsuri mai nepopulare fără ca fiecare vot să fie interpretat ca asumare politică explicită din partea unui partid. 

Pe de altă parte, un guvern tehnocrat are, structural, mai puțină autoritate politică în fața unui Parlament fragmentat. Ceea ce îi poate limita capacitatea de a trece reforme sau de a gestiona crize instituționale. Și îl poate face vulnerabil rapid în fața unei moțiuni de cenzură. În contextul economic complicat, stabilitatea executivului contează mai mult decât compoziția sa politică.

După toate datele, vom afla chiar săptămâna aceasta care ar putea fi majoritatea care va vota un Guvern Tomac în Parlament și cine va face parte din Executiv.