Suplimentele alimentare: ajutor real sau marketing? Dr. Singh Ravindra: „Natural nu înseamnă automat sigur”

De la capsule „miraculoase” pentru imunitate până la formule care promit energie instant sau detoxifiere completă, oferta pare nesfârșită. În realitate însă, lucrurile sunt mult mai nuanțate.

Statisticile recente arată că suplimentele alimentare sunt tot mai răspândite printre români. Conform datelor de piață, aproximativ 9 din 10 români (90%) au consumat cel puțin o dată un supliment alimentar, iar trendul de utilizare continuă să crească, cele mai populare fiind probioticele și produsele pentru imunitate sau sănătatea tractului respirator respirator. Pe parcursul ultimului an, un studiu al Patronatului Român al Industriei Suplimentelor Alimentare arată că 94% dintre români au luat vitamine, minerale sau alte suplimente, dintre ei 45% în mod frecvent și 49% ocazional.

Principalii factori care influențează decizia de consum sunt recomandările medicilor de familie sau ale farmacistului (75% și, respectiv, 54% dintre respondenți) și informațiile găsite online (49%).

Aceste cifre ridică întrebarea: cât de mult din acest consum este justificat de opinii creditate și cât ține de influența media?

Pentru a înțelege unde se termină nevoia reală și unde începe marketingul, am discutat cu medicul primar gastroenterolog Dr. Singh Ravindra de la Spitalul Medici’s Timișoara.

Diferența între suplimente și medicamente

„Suplimentele alimentare sunt, în esență, produse care completează dieta. Ele nu sunt tratamente și nu sunt concepute pentru a vindeca boli”, spune medicul. Diferența față de medicamente este una fundamentală, chiar dacă adesea ignorată de consumatori. Medicamentele trec prin studii clinice riguroase, în timp ce suplimentele sunt încadrate în categoria produselor alimentare. De asemenea, acestea nu sunt supuse acelorași teste stricte înainte de a ajunge pe piață.

Asta nu înseamnă că suplimentele nu au rolul lor. Din contră, există situații clare în care ele devin necesare. Dr. Singh Ravindra explică faptul că suplimentarea este justificată atunci când există deficiențe confirmate prin analize sau în anumite perioade ale vieții, cum ar fi sarcina, alăptarea sau etapele de creștere. În plus, în practica gastroenterologică apar frecvent cazuri în care organismul nu mai poate absorbi corect nutrienții. Afecțiuni precum boala Crohn sau rectocolita ulcero-hemoragică pot duce la carențe importante, iar în aceste situații suplimentele devin parte din tratament, nu o alegere opțională.

De ce are nevoie organismul?

În afara acestor contexte, însă, lucrurile se schimbă. În mod ideal, o alimentație echilibrată ar trebui să acopere majoritatea nevoilor organismului. O dietă variată, bogată în legume, fructe, proteine de calitate și grăsimi sănătoase, este în continuare baza sănătății. Totuși, realitatea modernă complică acest echilibru. Alimentele ultraprocesate, mesele luate pe fugă și dietele restrictive fac ca aportul optim de vitamine și minerale să fie din ce în ce mai greu de atins. Nu imposibil, dar suficient de dificil încât mulți oameni ajung să caute soluții rapide.

În cabinet, medicii observă frecvent aceleași tipuri de deficiențe. „Cele mai frecvente deficiențe sunt cele de vitamina D, vitamina B12, K, acid folic, fier și, uneori, magneziu. Deficitul de vitamina D este extrem de răspândit, inclusiv în rândul persoanelor aparent sănătoase. In gastroenterologie deficitul de vitamina B12 este întâlnit la persoane cu afecțiuni gastrice, la vârstnici sau la cei care urmează diete stricte”, îmi recunoaște Dr. Singh Ravindra.

Chiar și așa, lista suplimentelor recomandate de medici este mult mai restrânsă decât cea promovată online. „Recomandarea vine, de regulă, în urma unor analize sau în contexte bine definite”, subliniază medicul, atrăgând atenția asupra tendinței de automedicație.

Consecințele suplimentelor alimentare

Această tendință nu este lipsită de riscuri. „Consumul de suplimente fără recomandare poate avea consecințe serioase, de la probleme digestive până la afectarea ficatului sau a rinichilor. Există și riscul de hipervitaminoză, în special în cazul vitaminelor liposolubile precum A, D, E sau K, care se acumulează în organism. În plus, puțini iau în calcul interacțiunile cu medicamentele. Anumite suplimente pot reduce eficiența tratamentelor sau pot crește riscul de reacții adverse, iar acest aspect este adesea trecut cu vederea”, adaugă medicul.

Dincolo de riscuri, o problemă majoră rămâne modul în care aceste produse sunt promovate. Internetul este plin de reclame care promit rezultate spectaculoase în timp record. „Din păcate, multe dintre aceste promisiuni sunt exagerate sau insuficient susținute științific”, explică Dr. Singh Ravindra. Marketingul exploatează dorința oamenilor de a găsi soluții rapide, mai ales atunci când vine vorba de sănătate.

Semnele ar trebui să fie ușor de recunoscut: formulări precum „rezultate garantate”, „efecte miraculoase” sau „vindecare rapidă” nu au, în realitate, bază medicală. La fel de suspecte sunt produsele promovate exclusiv prin testimoniale sau cele care nu oferă informații clare despre compoziție și dozaj. În medicină, lucrurile rareori funcționează instant și universal, iar promisiunile de acest tip sunt, de cele mai multe ori, simple strategii de vânzare.

Chiar dacă suplimentele sunt reglementate și trebuie notificate înainte de a fi puse pe piață, procesul nu este la fel de riguros ca în cazul medicamentelor. Din acest motiv, responsabilitatea cade adesea și pe consumator. Alegerea unor produse de la producători cunoscuți, verificarea etichetei și evitarea surselor nesigure sunt pași esențiali. Eticheta ar trebui să conțină informații complete despre ingrediente, dozaj și producător, precum și mențiunea clară că produsul este un supliment alimentar.

„Natural” înseamnă automat „sigur”?

Există, de asemenea, situații în care suplimentele pot conține substanțe nedeclarate, mai ales dacă sunt achiziționate din surse obscure. Aceste cazuri nu sunt frecvente în circuitul oficial, dar apar suficient de des încât să justifice prudența.

„Poate cel mai important aspect rămâne însă modul în care privim aceste produse. Ideea că „natural” înseamnă automat „sigur” este unul dintre cele mai răspândite mituri. La fel de periculoasă este și convingerea că suplimentele pot înlocui o alimentație sănătoasă sau un tratament medical corect”, susține medicul gastroenterolog.

În final, concluzia medicului este una simplă: suplimentele pot fi utile, dar nu sunt o soluție universală. „Ele trebuie privite ca un instrument complementar, nu ca un substitut pentru un stil de viață sănătos. Înainte de orice administrare, o evaluare medicală rămâne cea mai sigură cale de a afla dacă există, cu adevărat, o nevoie”, spune Dr. Singh Ravindra.

Sănătatea nu vine din capsule-minune, ci din echilibru, consecvență și alegeri informate. Suplimentele pot ajuta, dar doar atunci când sunt folosite corect și cu un scop clar. În rest, rămân, de cele mai multe ori, doar o poveste bine ambalată.