Acuzații grave la adresa BYD: muncitori chinezi exploatați într-o fabrică din Ungaria

Potrivit documentului, zeci de muncitori aduși din China ar lucra în condiții extrem de dure. Aceștia ar fi obligați să muncească până la 14 ore pe zi, fără zile libere și fără plata orelor suplimentare. Programul ar depăși cu mult limitele legale din Uniunea Europeană.

Program epuizant și control strict asupra muncitorilor

Investigația arată că angajații lucrează șapte zile din șapte, în condiții descrise drept „sclavie modernă”. Pauzele sunt foarte scurte, iar supravegherea este strictă. În plus, muncitorii ar fi fost instruiți să ofere informații false în cazul controalelor oficiale.

Un alt aspect important este modul în care au fost aduși în Europa. Mulți dintre ei nu au contracte de muncă standard, ci ar fi fost aduși cu vize de afaceri, ceea ce îi lasă fără protecție legală și fără acces la beneficii sociale.

Salariile ar fi plătite cu întârziere, uneori chiar și după trei luni. În acest fel, muncitorii devin dependenți financiar și nu pot părăsi locul de muncă. De asemenea, unii ar fi plătit taxe mari pentru recrutare, bani pe care nu îi pot recupera. Raportul indică faptul că muncitorii nu sunt angajați direct de companie. Ei lucrează printr-o rețea de subcontractori. Această structură complicată ar permite firmei să evite responsabilitatea directă pentru condițiile de muncă.

Astfel, deși activitatea se desfășoară în Europa, regulile și standardele privind drepturile angajaților ar fi ocolite. Experții spun că această practică este tot mai frecventă în proiectele industriale mari.

Contextul investiției și reacțiile din Europa

Fabrica din Ungaria face parte din planul de extindere al companiei chineze pe piața europeană. Investiția este una majoră și ar trebui să creeze mii de locuri de muncă.

Totuși, apariția acestor acuzații ridică semne de întrebare privind modul în care sunt respectate standardele europene. În trecut, autoritățile europene au analizat și alte aspecte legate de această investiție, inclusiv posibile subvenții și impactul economic real asupra regiunii.

Un caz care ridică semne de alarmă

Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că astfel de situații pot deveni tot mai frecvente. Globalizarea și utilizarea subcontractorilor pot face dificilă identificarea responsabilității directe.

Cazul din Ungaria este considerat un exemplu clar de posibilă exploatare a forței de muncă în interiorul Uniunii Europene. Autoritățile ar putea fi nevoite să investigheze mai atent condițiile din astfel de proiecte industriale.

Acuzațiile aduse companiei BYD pun presiune asupra industriei auto și asupra autorităților europene. Respectarea drepturilor angajaților rămâne o problemă majoră, chiar și în proiecte dezvoltate în interiorul UE.