Știrile din România și războiul din Ucraina. Presa a trecut de la compasiune pentru refugiați la teama de costurile economice

În primele luni după invazia Rusiei accentul era pus în cea mai mare parte pe solidaritatea față de refugiați și pe drama umană provocată de conflict. Ulterior atenția s-a mutat tot mai mult către costurile economice, securitatea energetică și impactul asupra României, scrie ClujInsider. 

Cercetarea, intitulată „A Corpus-Assisted Analysis of Discursive Construction of Socio-Economic Issues Concerning Romania and Ukraine in Romanian News”, face parte din proiectul european CORECON, finanțat prin programul NextGenerationEU.

Mii de articole au fost analizate 

Pentru realizarea studiului, cercetătorul a analizat articole publicate între anii 2022 și 2024 în unele dintre cele mai importante publicații de știri din România, printre care Adevărul, Digi24, HotNews și Libertatea.

Analiza s-a realizat pe o bază foarte mare de texte care poate fi analizată cu ajutorul unor programe informatice specializate. Ele permit identificarea cuvintelor folosite cel mai des, a expresiilor recurente și a modului în care anumite teme sunt prezentate în timp. Cercetarea nu s-a concentrat pe opinii sau impresii, ci pe un volum foarte mare de date care evidențiază tendințele generale din presa românească.

Autorul și-a propus să observe modul în care mass-media construiește anumite narațiuni și ce tehnici de încadrare a informației sunt utilizate pentru prezentarea subiectelor legate de războiul din Ucraina.

De la empatie și sprijin umanitar la costurile suportate de România

O concluzie ale studiului face referire la schimbarea modului în care presa a vorbit despre refugiații ucraineni. În primele luni ale războiului, după invazia Rusiei din februarie 2022, majoritatea materialelor jurnalistice erau construite în jurul dramelor personale ale celor care își părăseau locuințele. Accentul era pus pe solidaritate, ajutor umanitar și pe responsabilitatea morală. 

Potrivit cercetării, abordarea s-a modificat treptat odată cu a doua jumătate a anului 2023. Tot mai multe articole au început să prezinte impactul refugiaților asupra sistemului public, al bugetului de stat și al serviciilor sociale. 

Presa românească a preferat în termenul „refugiat”, menționat de 481 de ori, în timp ce cuvântul „imigrant” apare doar de 15 ori. Cercetarea arată că statutul de refugiat presupune protecție internațională pentru persoane care fug din calea războiului sau a persecuțiilor și transmite publicului ideea că ei au nevoie de ajutor.

Ucraina, între partener strategic și sursă de incertitudine

Analiza arată că și discursul economic s-a schimbat. Pe de o parte, Ucraina este prezentată drept un partener important pentru România în ceea ce privește transportul cerealelor, infrastructura și securitatea energetică. După blocarea unor porturi ucrainene de la Marea Neagră, România a devenit una dintre principalele rute de tranzit pentru exporturile agricole ale țării vecine. 

Pe de altă parte, studiul observă că Ucraina este prezentată și ca o sursă de risc. Asta din cauza instabilității generate de război și a efectelor economice. 

Pentru a descrie aceste provocări, jurnaliștii au apelat adesea la expresii precum „bătălia pentru resurse” sau „lupta cu criza energetică”. Cercetătorul explică faptul că astfel de formulări transformă probleme economice complexe într-un limbaj inspirat din vocabularul militar.

Refugiații, rareori ascultați

O altă concluzie privește persoanele care apar cel mai des în știri. Potrivit studiului, spațiul mediatic este dominat de declarațiile politicienilor români, ale oficialilor europeni, ale reprezentanților NATO și ai altor instituții internaționale. În schimb, vocile refugiaților ucraineni sunt foarte rar prezente în materialele analizate. Presa vorbește frecvent despre refugiați, însă le oferă destul de puține ocazii să își spună propria poveste.

Cercetarea observă și felul în care sunt folosite pronumele în articole. Expresii precum „noi”, cu referire la românii care oferă sprijin, și „ei”, adică refugiații, creează o separare între cele două grupuri. Potrivit autorului, diferențierea reflectă tensiunea apărută dintre dorința de a ajuta și preocupările tot mai mari legate de costurile economice ale războiului.

Presa influențează percepțiile publicului

Concluzia generală a cercetării este că mass-media nu se limitează la prezentarea faptelor. Ea contribuie la construirea modului în care societatea înțelege o criză. 

Evoluția discursului, de la solidaritatea manifestată în primele luni ale războiului către un limbaj centrat pe securitate, economie și interes național, arată că presa își adaptează narațiunile în funcție de contextul social și politic. Pe măsură ce conflictul s-a prelungit, iar efectele sale economice au devenit tot mai vizibile, și accentul relatărilor s-a mutat de la dimensiunea umanitară la cea pragmatică.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!