În urma deciziei Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), nu a fost identificată o soluție clară după ce Curtea de Apel București a dispus suspendarea, pentru o lună, a activității ROMATSA – Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian. Acesta este singurul furnizor de servicii de navigație aeriană din România. Deși hotărârea nu este definitivă, CSAT avertizează că suspendarea activității regiei autonome ar putea genera „o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale”, „erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională”.
O nouă fază a evoluției NATO
Înaintea celui mai important summit al Alianței Nord-Atlantice din ultimii ani, eveniment care marchează încheierea unei etape și deschiderea unei noi faze de evoluție a NATO – denumită de unii analiști „NATO 3.0” –, România se află într-o poziție dificilă. La aproape două luni de la căderea Cabinetului Bolojan prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR, țara nu a reușit să formeze un nou guvern. România se confruntă cu vulnerabilități semnificative atât pe plan intern, cât și extern:
(1) În cei șapte ani scurși de la izbucnirea unui scandal privind presupuse practici discriminatorii, situația de la ROMATSA – Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian a escaladat până la o problemă cu implicații asupra securității naționale. Totul pe fondul acuzațiilor de nepotism și al unor reguli de recrutare considerate deficitare.
În 2019, 12 absolvenți ai Școala Superioară de Aviație Civilă au încercat să se angajeze ca controlori de trafic aerian. Deși existau posturi vacante, acestea nu au fost scoase la concurs, fiind ocupate printr-o procedură de selecție internă. Cei 12 au sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care, în februarie 2020, a constatat că „faptele sesizate reprezintă discriminare”.
O parte dintre reclamanți au acționat ROMATSA în instanță și au obținut despăgubiri importante. Alții au mers mai departe, solicitând suspendarea licenței companiei. Ei susțin că, în pofida hotărârilor judecătorești, instituția a refuzat în continuare să organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor. La sfârșitul lunii februarie, instanța le-a dat dreptate, însă ROMATSA a declarat recurs.
În cazul în care hotărârea ar rămâne definitivă, activitatea de aterizare și decolare a aeronavelor ar putea fi afectată. Astfel, potrivit CSAT, situația ar conduce la „degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic”.
Izolare geostrategică
(2) Funcționarea sistemului de justiție continuă să genereze controverse și să amplifice crizele deja existente. De la dosare tergiversate ani la rând și fapte prescrise până la hotărâri cu efecte care depășesc sfera litigiilor în care sunt pronunțate, unele decizii ajung să ridice semne de întrebare. Semne de întrebare inclusiv din perspectiva impactului asupra intereselor strategice ale statului, alimentând temeri privind o posibilă „izolare geostrategică”.
În acest context, judecătoarea Liliana-Cătălina Alexe a pronunțat o hotărâre într-un dosar de discriminare. Astfel, potrivit avertismentelor formulate de autorități, dosarul a ajuns să aibă implicații de securitate națională. Magistratul ar putea face obiectul unei verificări din partea Inspecției Judiciare. Însă, până la clarificarea situației există riscul ca efectele deciziei să afecteze funcționarea spațiului aerian românesc.
În același timp, rămâne deschisă și controversa privind majorările salariale obținute de magistrați prin hotărâri judecătorești. Această practică are mulți critici care susțin că încalcă principiul separației puterilor în stat și care, în lipsa unor intervenții legislative sau constituționale, continuă să producă efecte.
Reacție întârziată în fața unei vulnerabilități strategice
(3)Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avut nevoie de patru luni pentru a include pe agenda sa situația ROMATSA. Acest lucru, deși suspendarea activității regiei ar putea afecta până la 3.000 de zboruri pe zi în spațiul aerian al României.
Rămân însă întrebări legate de momentul în care această problemă a fost tratată la cel mai înalt nivel. Este posibil ca serviciile de informații să fi lăsat situația să evolueze până aproape de punctul critic? A fost aceasta o modalitate de a evidenția public cât de expusă este România în fața unor vulnerabilități interne? Sau, dimpotrivă, întârzierea reacției reflectă încă o dată dificultatea instituțiilor statului de a gestiona din timp riscurile majore. Astfel, se consolidează imaginea unei țări în care amenințările din interior pot deveni „mai mari decât cele din exterior”?
Rusia monitorizează vulnerabilitățile României
(4) Incidentul în care o dronă rusească a ajuns pe acoperișul unui bloc din Galați nu a fost urmat de o analiză publică menită să clarifice cine avea responsabilitatea de a detecta și intercepta aparatul înainte ca acesta să pătrundă deasupra unei zone urbane.
În lipsa unor concluzii asumate și a stabilirii unor responsabilități, rămâne impresia că instituțiile statului nu au oferit răspunsuri convingătoare cu privire la capacitatea României de a reacționa rapid în fața unor astfel de amenințări. În acest context, vulnerabilitățile interne pot deveni un indicator valoros pentru actori ostili. Inclusiv pentru Rusia, care urmăresc atent modul în care statele de pe Flancul Estic răspund provocărilor de securitate.
Credibilitatea României, evaluată și de aliați
(5) Nu doar Rusia urmărește vulnerabilitățile instituționale ale României. Și aliații din NATO analizează modul în care statul român gestionează propriile crize, pentru a evalua, dincolo de declarațiile politice, capacitatea instituțiilor de a-și respecta angajamentele și nivelul de coeziune al Alianței.
În aceeași categorie este plasată și nepublicarea raportului referitor la anularea alegerilor din 2024. Această situație continuă să alimenteze întrebări privind transparența decizională și capacitatea autorităților de a oferi explicații complete într-un dosar cu implicații majore pentru încrederea publică și credibilitatea externă.
Reconfigurări politice și posibile riscuri strategice
(6) Încercările social-democraților de a normaliza relația cu Alianța pentru Unirea Românilor și, eventual, de a se sprijini pe voturile formațiunilor suveraniste pentru susținerea unui viitor guvern ar putea genera riscuri semnificative pentru poziția României pe plan extern.
Într-un asemenea scenariu, condiționările politice ale acestor formațiuni — inclusiv eventuale solicitări privind oprirea oricărui sprijin pentru Ucraina — ar putea influența direcția de politică externă a țării. Această temă este deja prezentă în discursul public al AUR, fiind utilizată ca mesaj mobilizator în rândul propriului electorat.
România, între vulnerabilități interne și dinamica NATO
(7) România riscă să participe la summitul de la Ankara fără o pregătire strategică solidă. Asta în condițiile în care discuțiile oficiale se concentrează aproape exclusiv pe securitatea la Marea Neagră. Aceasta este regiunea considerată esențială pentru interesele naționale și sursă principală de riscuri de securitate.
E5 se prezintă la reuniunea de săptămâna viitoare de la Ankara cu poziții consolidate și planuri de acțiune bine conturate. Totodată, Turcia își recalibrează tot mai vizibil strategia în raport cu Europa În acest context șefa diplomației europene Kaja Kallas avertizează că Alianța se confruntă cu presiuni semnificative. Astfel, România pare prinsă într-un cumul de crize interne și externe.
În acest context, poziția țării este percepută ca una fragilă, marcată de vulnerabilitate și lipsă de coerență strategică. Între inerția instituțională și riscurile generate de factori externi, România încearcă să își mențină traiectoria. Însă diferența de ritm față de state precum Polonia și cele baltice rămâne evidentă.
Propunerea noastră
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!