România riscă să rămână fără principala rută de aprovizionare cu petrol din Kazahstan. Expert: „Nu avem alternative serioase pentru transport”

Într-o intervenție pentru Digi24, expertul în energie Ciprian Cherciu a explicat de ce România este atât de dependentă de petrolul kazah și de ce identificarea unor rute alternative este, în prezent, foarte dificilă.

Aproximativ 60% din petrolul importat de România vine din Kazahstan

Potrivit lui Ciprian Cherciu, Kazahstanul reprezintă principala sursă de import de petrol pentru România.

„Din Kazahstan, România importă aproximativ 60% din necesarul de petrol. Mai avem Azerbaidjan, un alt punct important, probabil 10-15%, și avem și o producție internă, dar România, cu producția internă de petrol, poate să acopere 20-25%, probabil, foarte puțin, și nu avem puterea de a crește această producție.”

Expertul explică faptul că cea mai importantă cale de transport este conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), care pornește din Kazahstan, traversează aproximativ 1.500 de kilometri pe teritoriul Rusiei și ajunge în portul Novorossiisk. De acolo petrolul este încărcat pe nave și transportat către piețele internaționale.

Rutele alternative sunt limitate

În opinia specialistului, România nu dispune în prezent de soluții viabile care să poată înlocui rapid această rută.

„Există o conductă la sud, îi spune BTC, care pleacă din Azerbaidjan, Georgia și ajunge în portul Ceyhan. Dar acolo deja avem petrol din Azerbaidjan și nu poate prelua decât o foarte mică parte.”

Cherciu subliniază că, deși la nivelul Uniunii Europene petrolul provenit din Kazahstan reprezintă doar aproximativ 1% din consum, pentru România importanța sa este mult mai mare.

„Pentru România este un punct mai important decât Iran, pentru că aici ne luăm cea mai mare parte din petrol și nu avem alternative serioase pentru transport.”

Scumpiri posibile dacă situația se prelungește

În ceea ce privește efectele asupra pieței, expertul spune că operatorii dispun de rezerve care pot acoperi necesarul pentru o perioadă. Dar totul depinde de cât timp va rămâne blocată conducta.

„Există niște rezerve pe care cu siguranță companiile le vor folosi. (…) Nu este exclus să vedem o scumpire sau, în anumite situații mai grave, chiar probleme în aprovizionare, peste câteva luni, dacă situația persistă și această conductă rămâne închisă.”

Potrivit acestuia, lipsa unor rute alternative eficiente face ca redeschiderea conductei să rămână cea mai rapidă soluție pentru normalizarea fluxurilor de petrol.

Dependența de combustibili fosili rămâne o vulnerabilitate

Ciprian Cherciu consideră că situația actuală evidențiază o problemă cunoscută de mai mult timp: dependența României de combustibilii fosili importați.

În opinia sa, statul ar fi trebuit să accelereze investițiile în electrificare și în reducerea consumului de petrol și gaze.

„Electrificare este cuvântul de ordine în Uniunea Europeană, dar din păcate noi nu urmărim acest plan de electrificare din niciun punct de vedere. Nici Ministerul Energiei, nici Ministerul Mediului, nimeni nu se preocupă de această temă.”

„Puterea statului român este limitată”

Expertul atrage atenția că marja de acțiune a autorităților este redusă atunci când aprovizionarea depinde de infrastructură aflată în afara granițelor și într-o regiune afectată de tensiuni geopolitice.

„Puterea statului român este limitată. Atunci când depinzi de o materie primă care vine dintr-un alt stat, printr-o infrastructură care se află într-o zonă de conflict, mișcările pe care le poți face ca să schimbi situația de fapt sunt minime.”

În acest context, Cherciu susține că soluția pe termen lung este reducerea dependenței de combustibilii fosili prin investiții în energie electrică, sisteme de stocare, pompe de căldură și mobilitate electrică.

Critici privind direcția actuală a politicilor energetice

Expertul este critic și față de unele măsuri adoptate în prezent, despre care spune că merg în direcția opusă obiectivelor de electrificare.

„România trece de la electrificare la combustie în loc să facă pasul invers.”

Acesta dă ca exemplu programul Rabla, care, în forma actuală, continuă să stimuleze achiziția de automobile cu motoare termice. Dar și investițiile în extinderea infrastructurii de gaze naturale.

În opinia sa, fondurile disponibile ar putea fi orientate către sprijinirea prosumatorilor, instalarea de sisteme de stocare, dezvoltarea transportului electric și electrificarea încălzirii locuințelor.

Cherciu amintește că multe state europene folosesc deja pe scară largă soluții electrice pentru încălzire și consideră că România ar trebui să accelereze această tranziție pentru a-și reduce vulnerabilitatea în fața fluctuațiilor de pe piețele internaționale ale combustibililor.