România elimină echipamentele chinezești din nucleul rețelelor telecom. Pavel Popescu la „Trusted Tech Dialogues”: „Nu vom mai avea nici măcar un șurub”

Evenimentul, desfășurat pe 19 octombrie la Universitatea Româno-Americană din București, a fost organizat de Alianța, împreună cu RePatriot, DLA Piper și universitatea gazdă, sub tema „Technology, Trust and Freedom”.

Primul panel, dedicat securității și suveranității tehnologice, a fost moderat de Mihai Duță, de la Newsweek România. Discuția i-a reunit pe Len Khodorkovsky, Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, generalul în rezervă Cătălin Mihalache, fost atașat al apărării în SUA și Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM.

Pavel Popescu, despre eliminarea echipamentelor chinezești din nucleul rețelelor

Vicepreședintele ANCOM a declarat că procesul de înlocuire a echipamentelor chinezești din nucleul rețelelor de telecomunicații urmează să fie finalizat în acest an. Termenul anunțat privește infrastructura centrală, cunoscută drept „core”, care îndeplinește funcții esențiale în operarea rețelelor.

„Până în decembrie anul acesta, nu vom mai avea nici măcar un șurub de echipament chinezesc în infrastructura centrală a rețelelor de telecomunicații din România”, a afirmat Pavel Popescu.

El a precizat că termenul inițial pentru înlocuirea echipamentelor din această componentă era iunie 2026 și a recunoscut o întârziere de câteva luni. Popescu a vorbit separat despre extinderea procesului la rețelele de acces radio, care conectează dispozitivele utilizatorilor la rețeaua operatorului.

Vicepreședintele ANCOM a anunțat și modificarea legislației privind securitatea rețelelor, astfel încât cerințele să acopere generațiile tehnologice viitoare.

„În următoarele săptămâni vom adopta în Parlament o lege 6G, care reprezintă modificarea legii 5G. Și care va extinde aplicarea acestor standarde de securitate națională și la 6G și la rețelele viitoare”, a declarat el.

Popescu a susținut că apropierea de Statele Unite în acest domeniu răspunde intereselor de securitate ale României. În opinia sa, relațiile comerciale cu China trebuie evaluate distinct de accesul furnizorilor chinezi la infrastructura tehnologică esențială.

Adrian Zuckerman: „Achizițiile de tehnologie nu se pot baza doar pe preț”

În deschiderea conferinței, Adrian Zuckerman, președintele Alianței și fost ambasador al SUA la București, a avertizat că dependența de infrastructură digitală controlată de actori ostili poate deveni o vulnerabilitate de securitate națională.

El a amintit că funcționarea rețelelor energetice și a comunicațiilor, dar și a serviciilor publice, depinde de tehnologie. În acest context, alegerea furnizorilor trebuie să țină cont de riscurile care apar pe întreaga durată de utilizare a sistemelor.

„Achizițiile de tehnologie nu se pot baza doar pe preț. Securitatea, transparența, fiabilitatea și responsabilitatea trebuie să conteze”, a spus Zuckerman.

Fostul ambasador a susținut extinderea parteneriatului româno-american în domeniul inteligenței artificiale și al securității cibernetice. România ar putea dezvolta și exporta soluții pentru infrastructura aliaților, valorificând specialiștii și cercetarea locală, a afirmat el.

Zuckerman a vorbit și despre folosirea platformelor digitale pentru manipulare. Potrivit acestuia, unele campanii urmăresc să provoace neîncredere generalizată, până când cetățenii ajung să considere că adevărul nu mai poate fi stabilit. El a avertizat însă că răspunsul autorităților trebuie să protejeze dreptul la critică.

„Apărarea democrației nu trebuie să însemne suprimarea criticilor legitime sau a opiniilor nepopulare. Libertatea de exprimare nu este un obstacol în calea securității. Este un fundament al rezilienței democratice”, a declarat Zuckerman.

Len Khodorkovsky: Cine controlează tehnologia poate influența deciziile statelor

Invitatul special al conferinței, Len Khodorkovsky, fost oficial al Departamentului de Stat american responsabil de strategia digitală, a descris tehnologia drept un domeniu central al competiției dintre democrații și regimurile autoritare.

El a explicat că sistemele de inteligență artificială depind de un întreg ansamblu de resurse și infrastructuri, de la energie și semiconductori până la centre de date și aplicații. Controlul asupra unei componente greu de înlocuit poate oferi unui stat sau unei companii putere asupra celorlalți.

„Cu cât depindem mai mult de tehnologie, cu atât cei care controlează tehnologia au mai multă putere asupra alegerilor noastre”, a afirmat Khodorkovsky.

În evaluarea sa, România poate contribui la dezvoltarea tehnologiilor folosite de statele democratice prin specialiștii săi și prin resursele energetice necesare centrelor de date. El a evidențiat competențele comunității românești de securitate cibernetică.

Întrebat dacă România poate consolida parteneriatul cu SUA și, în același timp, susține suveranitatea digitală europeană, Khodorkovsky a răspuns că cele două obiective sunt compatibile. Divergențele dintre aliați trebuie abordate prin negociere și încredere reciprocă, a susținut el.

În această interpretare, suveranitatea tehnologică presupune capacitatea de a alege partenerii și de a lua decizii în interes propriu. Producerea tuturor componentelor în interiorul granițelor nu este posibilă pentru fiecare țară.

„Ești liber să alegi sau depinzi de alții pentru deciziile care țin de securitatea ta națională ori de prosperitatea economică?”, a întrebat fostul oficial american.

Dan Cîmpean: Tehnologia avansează mai repede decât capacitatea de a o înțelege

Directorul DNSC, Dan Cîmpean, a atras atenția asupra decalajului dintre viteza lansării noilor tehnologii și capacitatea autorităților sau a specialiștilor de a le evalua.

„Tehnologiile sunt dezvoltate și introduse pe piață mult mai repede decât pot ține pasul autoritățile de reglementare. Mult mai repede decât pot specialiștii noștri să acumuleze și să folosească informațiile despre aceste tehnologii”, a declarat el.

Cîmpean a arătat că încrederea într-un produs depinde inclusiv de standardele respectate de compania care îl dezvoltă. Proveniența dintr-un stat aliat trebuie însoțită de proceduri riguroase de proiectare și testare.

O altă problemă este capacitatea instituțiilor și a companiilor de a utiliza eficient soluțiile cumpărate. Accesul la tehnologie performantă trebuie însoțit de pregătirea celor care o operează, a explicat directorul DNSC.

„Cred că marele risc vine din faptul că nu avem suficiente resurse și timp pentru a înțelege corespunzător aceste tehnologii și pentru a ține pasul cu evoluția lor foarte rapidă”, a spus Cîmpean.

Cătălin Mihalache: „Nu avem suficienți ochi la Marea Neagră”

Generalul în rezervă Cătălin Mihalache a discutat despre capacitatea de supraveghere a Mării Negre și despre necesitatea unei cooperări mai strânse cu aliații.

„În ultimii ani, nu avem suficienți ochi la Marea Neagră. Asta înseamnă că nu avem suficiente imagini, nu avem suficienți senzori”, a afirmat fostul atașat al apărării în SUA.

El a susținut că România trebuie să își completeze capacitățile cu resursele NATO. Mihalache a pledat pentru coordonarea eforturilor Alianței cu inițiativele Uniunii Europene din regiune. Astfel încât amenințările să fie detectate mai eficient.

În evaluarea sa, riscurile se extind asupra navigației comerciale și a activității porturilor. Presiunea militară poate produce efecte economice chiar și în absența unui atac direct asupra României.

„Imaginați-vă că, fără să fie tras un glonț împotriva noastră, amenințările Rusiei la Marea Neagră ne pot închide porturile”, a avertizat Mihalache.

Trusted Tech Dialogues 2026

Conferința „Trusted Tech Dialogues – 2026”, cu tema „Technology, Trust and Freedom”, a fost organizată de Alianța, împreună cu RePatriot, DLA Piper și Universitatea Româno-Americană, pe 19 octombrie, la București. Evenimentul a fost conceput ca un dialog între reprezentanți ai instituțiilor publice, ai diplomației și ai mediului privat, alături de comunitatea academică, despre impactul alegerilor tehnologice asupra securității și libertății.

Programul a cuprins două paneluri. Primul despre securitate și suveranitate tehnologică, moderat de Mihai Duță, de la Newsweek România. Iar al doilea despre libertatea de exprimare și propagandă în era digitală, moderat de Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor  și inițiatorul proiectului RePatriot. Pentru cea de-a doua dezbatere, agenda i-a inclus pe Ion M. Ioniță și Claudiu Pândaru, Ioana Constantin și Răzvan Munteanu.