Dumitru Chisăliță, propus ministru al Energiei, anunță prioritățile pentru Cernavodă, gazele din Marea Neagră și stocarea energiei

Dumitru Chisăliță a primit aviz favorabil pentru funcția de ministru al Energiei. Au fost 39 de voturi pentru, opt împotrivă și o abținere. Planurile sale vizează stocarea energiei, rețelele și centrala de la Cernavodă. Pe listă se află și gazele din Marea Neagră.

Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului au acordat avizul în cadrul audierilor parlamentare. Candidații pentru funcțiile de ministru în Guvernul Luca Niculescu sunt audiați luni și marți. Luni, programul începe la ora 12:00 și se încheie la ora 20:00. În acest interval, 13 candidați își prezintă planurile și răspund întrebărilor parlamentarilor.

Producția de energie și rețelele, un dezechilibru pe care candidatul vrea să-l corecteze

Dezvoltarea capacităților de producție nu a fost însoțită de investiții suficiente în rețele, consideră Chisăliță. Infrastructura de transport și distribuție a rămas în urmă. Recuperarea decalajului ar necesita investiții în rețelele de electricitate și gaze. Candidatul susține și accelerarea integrării sistemelor de stocare.

„Și aici mă refer inclusiv la proiecte de stocare, stocare în baterii care, practic, trebuie să fie aduse cu o viteză mult mai mare în sistem. Un element, din nou, important pe care trebuie să-l avem în vedere este defazajul care s-a produs în timp între partea de producere a energiei electrice și partea de dezvoltare a rețelisticii.

Din păcate, am avut de multe ori un imbold mai mare către zona de producție, iar partea de rețelistică a ținut mai puțin pasul din diverse motive cu aceste capacități noi de producție care s-au dezvoltat. Este foarte important să regăsim echilibrul între ceea ce înseamnă modul în care s-au dezvoltat aceste capacități de producție, respectiv modul în care rețelele trebuie să funcționeze de așa natură încât acest tandem să fie în interesul consumatorilor în primul și în primul rând”, a susținut Dumitru Chisăliță.

În opinia candidatului, rețelele trebuie să țină pasul cu producția. Stocarea în baterii și prin acumulare cu pompaj ar putea contribui la consolidarea sistemului energetic.

Cernavodă, vulnerabilă în perioadele de secetă

Oprirea celor două grupuri nucleare de la Cernavodă a redus capacitatea de producție a sistemului cu aproximativ 20%. Cele două unități sunt oprite de aproape trei luni. Reluarea funcționării lor reprezintă o prioritate.

Prevenirea unor noi opriri este însă la fel de importantă. Chisăliță consideră că soluțiile tehnice trebuie să vizeze atât reactoarele 1 și 2, cât și viitoarele unități 3 și 4. El avertizează că episoadele de secetă ar putea deveni mai frecvente.

„Un alt element foarte important cu care practic ne-am confruntat anul acesta este oprirea centralei nucleare de la Cernavodă. Discutăm de cele două grupuri care sunt oprite de aproape trei luni de zile și care au scos din sistem circa 20% din capacitatea de producție. E foarte important să abordăm această problematică nu doar din perspectiva reluării. Bineînțeles, această reluare este o stringență națională, dar și din perspectiva de a preîntâmpina pe viitor ca astfel de situații să se întâmple. Trebuie luat în considerare cum putem ca la viitoarele reactoare 3 și 4 de la Cernavodă să nu ne mai confruntăm cu astfel de situații.

Din punct de vedere tehnic, există soluții în abordarea pentru ceea ce înseamnă modul în care Cernavodă va trebui să funcționeze în viitor. Episoade de secetă probabil că vor fi dese și tot mai dese și tocmai de aceea soluțiile tehnologice care trebuie să fie luate în considerare în această zonă. Trebuie să fie reprezentative, nu doar pentru ceea ce înseamnă reactorul 1 și 2, ci și pentru reactoarele 3 și 4.”, a explicat specialistul în energie.

Gazele din Marea Neagră și stocarea, în planurile pentru 2027

Exploatarea gazelor din Marea Neagră ar urma să înceapă în primul semestru din 2027, potrivit calendarului menționat de Chisăliță. Candidatul consideră că proiectele trebuie urmărite atent. El include printre priorități și coordonarea cu centralele, alături de dezvoltarea unor soluții variate de stocare.

„În prima parte a anului 2027 sunt două elemente importante care vor asigura securitatea atât de necesară Sistemului Energetic și voi dedica o foarte mare parte a timpului în directă coordonare directă cu aceste centrale (…) Un alt element foarte important este mixul de stocare. Când vorbesc de mix de stocare, nu vorbesc strict doar de capacități de stocare în baterii, ci discut de baterii, alături de stocarea prin acumulare, prin pompaj. Un alt punct foarte important, care consider că necesită o monitorizare foarte atentă este exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Programele care există, în momentul de față, arată că această exploatare să înceapă în primul semestru din 2027. E un element foarte important și sunt aspecte care trebuie luate în considerare într-un mod foarte decisiv, pentru că, până la urmă, este o resursă foarte importantă, care a fost amânată foarte mult timp de la a fi exploatată. Această turnură din ultimele luni, până la punerea în funcțiune a acestor exploatări, este foarte importantă și, practic, este efectiv definitivă pentru ceea ce se va întâmpla în România în următorii zece ani”, a spus Chisăliță.

Eolian offshore și condițiile pentru retragerea centralelor pe cărbune

Potrivit Agerpres, Chisăliță susține dezvoltarea energiei fotovoltaice și eoliene. Pentru integrarea acestor surse sunt necesare rețele adecvate și capacități de stocare. Sistemul are nevoie și de alte surse care să compenseze scăderea producției atunci când condițiile naturale sunt nefavorabile.

„În acest context, ne-am propus să reluăm eolianul offshore, un element care poate să aducă în România capacități importante de energie electrică produsă în zona Mării Negre, și care bineînțeles să contribuie la balanța energetică care există în momentul de față sau pe care practic trebuie să o avem în vedere în anii următori. În ultimul rând, aspectele legate de tot ceea ce înseamnă folosirea cărbunelui trebuie atent analizate. Avem în vedere să analizăm aceste centrale care există, de așa natură încât ele să fie practic scoase în funcțiune doar în momentul în care există capacități securitare care să fie puse efectiv în loc.

Din punctul meu de vedere, atunci când vorbim de energie, trebuie în primul rând să ne gândim la siguranța sistemului, la continuitatea în livrare, la securitatea energetică. Trebuie să ne gândim la o energie care să fie curată sau să ne gândim și la energie care să fie, practic posibil să fie plătită de către cei care sunt în situația de a consuma această energie”, a afirmat Chisăliță.

Închiderea centralelor pe cărbune ar trebui făcută numai după asigurarea unor capacități care să le înlocuiască. Chisăliță indică trei criterii importante: siguranța sistemului, continuitatea furnizării și prețuri accesibile pentru consumatori.

Registru pentru identificarea consumatorilor vulnerabili

Un Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili ar urma să identifice gospodăriile care au nevoie de ajutor. Propunerea vine în contextul evoluției prețurilor la gaze și electricitate. Scopul este ca sprijinul financiar să ajungă la persoanele afectate de sărăcia energetică.

„Cred că trebuie să luăm din nou în considerare în acest moment (aplicarea unei scheme de sprijin, n.r.), având în vedere evoluțiile prețurilor, atât pe gaze, pe energie electrică. În acest sens, gândim în primul și în primul rând realizarea unui Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili, în care să fie prezenți cei care, într-adevăr, sunt vulnerabili, iar odată cu acest recensământ corect care să se bazeze pe niște principii corecte, ajutoarele să fie unele care să reducă sărăcia energetică în România, în special pentru acești consumatori”, a spus expertul.